Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat vineri, 17 februarie curent, de pe podiumului Conferinței de Securitate de la München, că nu poate exista pace în Ucraina până când Rusia nu va fi învinsă, apreciind că “ora dialogului nu a venit încă” și îndemnând aliații să își intensifice sprijinul militar pentru Ucraina pentru a ajuta țara să desfășoare o contraofensivă necesară împotriva Rusiei.

“Ora dialogului nu a venit încă, pentru că Rusia a ales războiul. Rusia a ales să vizeze infrastructura civilă și să comită crime de război. Atacul Rusiei trebuie să eșueze“, a spus Macron, în discursul său care a urmat alocuțiunilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și cancelarului german Olaf Scholz.

În timp ce Zelenski a cerut viteză aliaților în livrarea de arme pentru ca “David să-l învingă pe Goliat“, iar Scholz a reafirmat sprijinul pentru Ucraina și pentru securitatea Europei, Macron a făcut același lucru.

“Trebuie neapărat să ne intensificăm sprijinul și efortul nostru pentru rezistența poporului ucrainean și a armatei sale și să îi ajutăm să lanseze o contraofensivă care singură poate permite negocieri credibile, determinate de Ucraina, de autoritățile și de poporul său“, a spus liderul francez. “Unitatea și determinarea sunt importante pentru a oferi Ucrainei mijloacele necesare pentru a se întoarce la masa negocierilor într-un mod acceptabil și pentru a lucra la o pace pe termen lung în condițiile pe care ucrainenii le-au decis”, a adăugat el.

Macron a spus că Rusia este condamnată la “o înfrângere în viitor”, în condițiile în care agresiunea Rusiei a consolidat statalitatea Ucrainei ca țară, a determinat Finlanda și Suedia să solicite aderarea la NATO și a mutat gândirea țărilor europene către investiții pentru auto-apărare.

El a făcut apel la Europa să cheltuiască mai mult pentru apărare. Astfel, liderul francez a propus o conferință privind apărarea aeriană în Europa, cu state precum Marea Britanie, Franța și Germania și cu reprezentanți ai industriei. Mesajul său vine și în contextul în care Rheinmetall negociază cu Lockheed Martin să producă rachete HIMARS în Germania, iar compania germană dorește o înțelegere cu americanii care ar “torpila acordurile franco-germane”.

De asemenea, Macron a afirmat că atacul Rusiei asupra Ucrainei a avut loc “în umbra armelor nucleare” și a făcut apel la un dialog care să implice NATO, Marea Britanie și SUA cu privire la “caracteristicile nucleare ale alianței noastre”.

Inițiator al Comunității Politice Europene, liderul de la Elysee a propus un rol solid pentru acest format din 44 de națiuni, subliniind că gruparea mai largă îi include pe cei care au ales să părăsească Uniunea Europeană și pe cei care sunt în curs de a solicita aderarea la UE.

Președintele Franței a avertizat că puterile autoritare ar putea viza națiunile europene prin destabilizare prin intermediul războiului cibernetic și al campaniilor de dezinformare și că acestea ar trebui să colaboreze pentru a evita acest lucru.

În cadrul întrebărilor de după discursul său, președintele Franței a fost de acord cu o întrebare care îl interoga dacă ar susține reforma Consiliului de Securitate al ONU.

Macron a spus că “trebuie să reechilibrăm ordinea globală și să o facem mai incluzivă”, declarându-se “foarte impresionat de cât de mult pierdem încrederea Sudului global”.

Astfel, președintele francez a anunțat că Parisul va găzdui în vară o conferință pentru a discuta reforma FMI și a altor organisme și că “un nou parteneriat între sud și nord este esențial”.

Președintele ucrainean Vladimir Zelenski, cancelarul german Olaf Scholz și președintele francez Emmanuel Macron au deschis vineri lucrările celei de-a 59-a ediții a Conferinței de Securitate de la München, cel mai prestigios forum consacrat securității internaționale desfășurându-se în ajunul împlinirii unui an de la invazia Rusiei în Ucraina, moment pe care organizatorii Conferinței îl descriu ca pe un catalizator prin care democrațiile lumii își pot revigora viziunea asupra ordinii internaționale bazate pe reguli, aflată sub atacul revizioniștilor autoritari.

#Emmanuel Macron

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.