Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat duminică lansarea oficială a programului de construcție a unui nou portavion, care îl va înlocui pe actualul „Charles de Gaulle”, urmând să intre în serviciu în anul 2038, relatează AFP.

„Acest nou portavion va fi ilustrarea puterii națiunii noastre, puterii industriei, tehnicii, puterii în serviciul libertății pe mări (…)”, a declarat șeful statului francez.

Anunțul începerii construcției era așteptat de mai mult timp, în pofida constrângerilor bugetare cu care se confruntă guvernul de la Paris, proiectul fiind pus sub presiune atât de amploarea investițiilor necesare, cât și de evoluția amenințărilor de securitate.

„În conformitate cu ultimele două legi ale programării militare și după o examinare completă și minuțioasă, am decis să dotez Franța cu un nou portavion. Decizia de a începe realizarea acestui program foarte mare a fost luată în această săptămână”, a spus Emmanuel Macron într-un discurs susținut în fața trupelor, la Abu Dhabi, potrivit Agerpres.

Noul portavion va avea, la fel ca predecesorul său, propulsie nucleară, însă va fi considerabil mai mare: aproape 80.000 de tone și o lungime de 310 metri, față de 42.000 de tone și 261 de metri în cazul actualei nave. Echipajul va număra aproximativ 2.000 de marinari, iar portavionul va putea îmbarca până la 30 de avioane de luptă.

Recent, șeful statului major al Forțelor Armate franceze, generalul Fabien Mandon, a atras atenția că „nu ne putem limita să reproducem un instrument care a fost conceput la jumătatea secolului trecut”, subliniind necesitatea unei prezențe permanente pe mare și importanța capacității de a transporta „drone de toate tipurile”.

În prezent, singurul portavion al Franței este disponibil aproximativ 65% din timp, potrivit Marinei. O eventuală întârziere în construcția și intrarea în serviciu a noii nave ar putea lăsa Forțele navale franceze fără portavioane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un studiu ce va fi realizat cu ocazia următoarei pauze tehnice majore a portavionului „Charles de Gaulle” va stabili, în 2029, dacă durata sa de exploatare poate fi prelungită dincolo de 2038, în funcție de starea propulsiei nucleare și a structurii navei.

Anunțul a fost făcut în cadrul unei vizite oficiale în Emiratele Arabe Unite, aliat militar al Franței, cu care Parisul dorește să își consolideze „parteneriatul strategic” și să intensifice cooperarea, inclusiv în lupta împotriva traficului de droguri.

#Macron #Portavion nuclear

Fostul șef al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, acuzat de trădare de patrie, rămâne sub control judiciar pentru încă 60 de zile. Decizia a fost pronunțată vineri, 13 noiembrie, de Judecătoria Chișinău, la solicitarea procurorului de caz, în contextul expirării măsurii preventive. Informația privind prelungirea măsurii preventive a fost confirmată pentru Ziarul de Gardă de procurorul de caz, Dumitru Ștefîrță.

Totodată, conform informațiilor publicate pe portalul instanțelor de judecată, examinarea cauzei în fond a fost amânată pentru data de 25 noiembrie 2026, ora 12:30, „reieșind din agenda instanței și numărul de dosare aflate în procedură”.

Solicitat de ZdG, unul dintre avocații lui Ion Creangă, Iuri Florea, a declarat că apărarea nu a susținut demersul acuzării, însă „dacă instanța așa a hotărât, așa va fi”. Avocatul a menționat că Ion Creangă ar putea participa la ședința de judecată din 25 noiembrie, dacă starea de sănătate îi va permite.

„Urmează să vedem dacă atacăm decizia sau nu. Voi discuta cu clientul și o să decidem ce facem mai departe (…). În dependență de cum va fi starea lui de sănătate. În fiecare zi merge la proceduri, vom vedea. Când este mai bine, când este mai rău. Când se va simți mai bine, va participa (la ședințele de judecată, n.r.) Cred că până pe 25 își va reveni”, a spus Florea.

Gheorghe Ionaș, un alt avocat al lui Ion Creangă, a declarat anterior pentru ZdG că clientul său „se declară nevinovat și nu recunoaște absolut nicio învinuire care i se înaintează”.

În martie 2026, procurorul Dumitru Ștefîrță a acuzat că se încerca tergiversarea dosarului.

„N-avem o probă, un înscris medical care să confirme imposibilitatea participării inculpatului la ședința de judecată. Eu am invocat acest argument pentru ca apărarea să aibă posibilitatea să-l dezbată, iar atâta timp cât nu l-a combătut, respectiv mergem pe prezumția că dumnealui se simte bine. Dacă se reacționa cu bună-credință, sunt oportunități de examinare în lipsă (…). Asta este evident (despre tergiversare, n.r.). Asta s-a văzut și la judecătorul precedent, când în ultimele trei ședințe dumnealui nu s-a prezentat (…)”, a spus procurorul la finalul ședinței de judecată din 17 martie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Fostul funcționar este acuzat de trădare de patrie și complot împotriva statului. Potrivit procurorilor, în perioada 2023-2024, el ar fi întreținut corespondență și ar fi avut întâlniri conspirative cu un asistent al atașatului militar al Ambasadei Federației Ruse la Chișinău.

Ex-șeful Direcției juridice a Parlamentului a fost reținut în iulie 2024, când ar fi primit 500 de dolari de la un oficial rus. Ion Creangă pledează nevinovat.

#control judiciar #Ion Creanga #trădare de patrie