Președintele francez Emmanuel Macron l-a ales pe centristul Francois Bayrou drept noul prim-ministru al țării, a anunțat vineri, 13 decembrie 2024, Palatul Elysee. Bayrou, în vârstă de 73 de ani, a fost numit noul prim-ministru după ce guvernul lui Michel Barnier a fost răsturnat de un vot de neîncredere la 4 decembrie.

François Bayrou este al patrulea prim-ministru francez din acest an şi al şaselea din 2017, în timp ce ţara se luptă cu o criză politică în creştere şi cu un parlament profund divizat. Bayrou este liderul partidului de centru MoDem şi un om politic cu greutate din sud-vestul Franţei, care se autointitulează „omul de la ţară”. Fost ministru al educaţiei şi primar al oraşului Pau din sud-vestul Franţei, el a fost un aliat şi un confident apropiat al lui Emmanuel Macron de când acesta a preluat puterea în 2017.

Guvernul Barnier a fost înlăturat săptămâna trecută după doar trei luni de mandat, iar Macron doreşte să evite ca un nou guvern să aibă aceeaşi soartă. De când Macron a convocat alegeri anticipate în iunie, încheiate fără un rezultat concludent, parlamentul francez este împărţit în trei grupuri mari, niciunul însă cu majoritate absolută.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

O alianţă de stânga a obţinut cel mai mare număr de voturi, dar nu a reuşit să obţină majoritatea absolută; gruparea de centru a lui Macron a suferit pierderi, dar este încă în picioare; iar gruparea de extremă dreapta Rassemblement National (Reunirea Naţională) a câştigat mandate în plus, dar a fost împiedicată să ajungă la putere de votul tactic al partidelor de stânga şi centru. Aceste diviziuni rămân principala provocare a noului prim-ministru. El trebuie să formeze un guvern care să poată colabora cu parlamentul pentru a adopta bugetul complet pentru 2025.

#Emmanuel Macron #Francois Bayrou #Franta #prim-ministru

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.