Preşedintele francez Emmanuel Macron l-a primit pe Viktor Orban luni seară la Paris pentru a insista asupra “unităţii ţărilor europene” în privinţa războiului din Ucraina în faţa frecventei voci disonante a premierului ungar, precum şi asupra “valorilor europene” şi “statului de drept”, informează AFP.

Working dinner with @EmmanuelMacron in Paris today. We discussed the #RussiaUkraineWar, energy security, strengthening Europe’s competitiveness and the European defense industry. Merci, Emmanuel! pic.twitter.com/r6cYGtunFH

— Orbán Viktor (@PM_ViktorOrban) March 13, 2023

În cursul unei cine de lucru la Palatul Elysée, şeful statului francez şi controversatul lider ungar au pregătit Consiliul European din 23 şi 24 martie de la Bruxelles. Ei au discutat despre “problemele de politică industrială şi competitivitate europene, precum şi subiectul migraţiei”, a declarat preşedinţia franceză, potrivit Agerpres.

Într-o postare pe Twitter, premierul maghiar, recunoscut pentru pozițiile sale pro-Rusia și pentru amiciția cu Vladimir Putin, a spus că a discutat cu Emmanuel Macron la Paris în cadrul unei cine de lucru despre “războiul ruso-ucrainean, securitatea energetică, consolidarea competitivității Europei și industria de apărare europeană”.

Cina de la Palatul Elysee, la peste un an după ultima lor întâlnire bilaterală din decembrie 2021, la Budapesta, “a fost o ocazie de a reafirma necesitatea unităţii ţărilor europene în sprijinul lor pentru Ucraina în faţa agresiunii ruse, în special prin aplicarea strictă de sancţiuni împotriva Rusiei”, au făcut cunoscut consilieri ai preşedintelui francez

De asemenea, “a permis să se abordeze problema ratificării aderării Finlandei şi Suediei la NATO, precum şi a reformelor de interes comun, care ar trebui să aibă loc în următoarele câteva săptămâni în parlamentul Ungariei”, potrivit Palatului Elysée.

Din cei 30 de membri ai Alianţei Nord-Atlantice, doar Turcia şi Ungaria nu au ratificat încă aceste două noi candidaturi depuse în plin război din Ucraina.

De la începutul conflictului în februarie 2022, Budapesta, foarte dependentă de importurile ruseşti de hidrocarburi, şi-a menţinut o poziţie ambiguă, abţinându-se să-l critice pe preşedintele rus. Viktor Orban, care a avut legături strânse cu Vladimir Putin înainte de război, refuză să trimită arme Kievului şi critică sancţiunile europene împotriva Moscovei, deşi le-a votat.

Zilele trecute, premierul maghiar a susținut că Ungaria și Vaticanul sunt singurele state europene pro-pace, în timp ce liderii occidentali sunt cuprinși “de febra războiului”. De asemenea, el a avertizat că înfrângerea Rusiei în războiul din Ucraina “ar fi un şoc geopolitic, un potenţial seism global, mult mai rău decât colapsul fostei Iugoslavii”.

#Emmanuel Macron #Paris #Rusia #UE #Viktor Orban

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.