Președintele Franței, Emmanuel Macron, își asumă din nou posibilitatea de a trimite trupe la sol în Ucraina, dacă Rusia va rupe frontul. Potrivit postului public de radio, într-un interviu pentru The Economist publicat pe 2 mai curent, el a spus că, în cazul în care Ucraina ar cere ajutor militar la sol, Occidentul nu poate ignora acest lucru.

„Dacă rușii reușesc să străpungă linia frontului, dacă ar exista o cerere ucraineană – ceea ce nu este cazul astăzi – ar trebui să ne punem în mod legitim întrebarea”, a declarat președintele francez săptămânalului britanic.

„A exclude acest lucru a priori înseamnă a nu învăța lecțiile ultimilor doi ani”, în condițiile în care țările NATO au exclus inițial să trimită tancuri și avioane în Ucraina, iar în cele din urmă s-au răzgândit”, a adăugat el.

„Așa cum am spus, nu exclud nimic, pentru că ne confruntăm cu cineva care nu exclude nimic”, a reafirmat Macron în The Economist cu referire la președintele rus Vladimir Putin. „Probabil am fost prea ezitanți în a formula limitele acțiunii noastre cuiva care nu mai are niciuna și care este agresorul”, a continuat el.

„Am un obiectiv strategic clar: Rusia nu poate câștiga în Ucraina. Dacă Rusia va câștiga în Ucraina, nu vom mai avea securitate în Europa. Cine poate spune că Rusia se va opri acolo? Ce securitate (va mai exista) pentru alte țări învecinate, Republica Moldova, România, Polonia, Lituania și multe altele? Și în fond, ce credibilitate (vor mai avea) europenii care au cheltuit miliarde, care au declarat că acolo este în joc supraviețuirea continentului și care nu și-au oferit mijloacele de a opri Rusia? Deci da, nu trebuie să excludem nimic”, a insistat Macron.

Președintele Franței a iscat o controversă la sfârșitul lunii februarie, afirmând că trimiterea de trupe occidentale pe pământul ucrainean nu trebuie „exclusă” în viitor.

Macron a explicat că dorește să restabilească „ambiguitatea strategică” în răspunsul european la invazia rusă a Ucrainei. Majoritatea țărilor europene, precum și Statele Unite, s-au distanțat în mod clar de remarcile sale, chiar dacă de atunci unele au făcut un pas în această direcție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

VIDEO Macron, la Sorbona, optează pentru un scut european antirachetă care să protejeze și Republica Moldova

#Emmanuel Macron #NATO #razboi #Republica Moldova #Rusia #trupe milietare #Ucraina

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.