Președintele francez Emmanuel Macron a lansat un avertisment ferm privind recentele incidente în care drone rusești au pătruns în spațiul aerian al NATO, calificându-le drept „acte deliberate de agresiune”, nu simple erori. Într-un interviu Macron a respins categoric ideea că aceste încălcări ar fi fost accidentale – o teorie atribuită, potrivit unor surse.

„Nu este vorba de nicio greșeală”, a afirmat Macron. „Este vorba de un plan clar, care urmărește distrugerea cât mai multor teritorii din Ucraina și transmiterea unui mesaj privind presupusa slăbiciune a NATO.”

Declarațiile liderului francez vin pe fondul unor incidente fără precedent, în care avioane NATO au fost mobilizate de două ori în decurs de câteva săptămâni pentru a intercepta și doborî drone rusești. În timp ce Alianța Atlantică continuă să investigheze aceste incursiuni, poziția fermă a lui Macron reflectă o înăsprire a atitudinii europene față de comportamentul agresiv al Moscovei.

Apel pentru sancțiuni suplimentare și presiune diplomatică

Macron a pledat pentru impunerea unor sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, cu scopul de a forța revenirea acesteia la masa negocierilor. El a subliniat că Europa și-a redus deja cu peste 80% dependența de resursele energetice rusești, iar problema importurilor rămase este, în opinia sa, „marginală”.

„Dacă ar depinde doar de mine, mâine am avea noi sancțiuni”, a declarat președintele francez. „Avem nevoie de un răspuns colectiv european. Cu toții ne dorim pace, dar Rusia este cea care o refuză. A sosit momentul să creștem presiunea.”

Această poziție contrastează cu reținerea exprimată de Donald Trump, care, potrivit surselor, ar fi ezitat să sprijine sancțiuni suplimentare, invocând interesele energetice ale unor state europene.

Confiscarea activelor rusești – o dilemă legală

Întrebat despre posibilitatea confiscării activelor rusești înghețate în băncile europene – o măsură susținută de unii lideri americani – Macron a adoptat o poziție mai rezervată. El a subliniat că, deși utilizarea veniturilor generate de aceste active pentru sprijinirea Ucrainei este o opțiune viabilă, confiscarea lor directă ar reprezenta o încălcare a dreptului internațional.

„Aceasta este marea noastră provocare. Dacă nu respectăm regulile internaționale, riscăm să alunecăm în haos total”, a declarat Macron.

Europa trebuie să-și consolideze apărarea

Liderul francez a reiterat și ideea unei autonomii strategice sporite pentru Europa în cadrul NATO. El a evidențiat mobilizarea recentă a avioanelor de luptă din Franța și Marea Britanie drept răspuns la amenințările directe, pledând pentru un „pilon european mai puternic” în structura defensivă a alianței.

„Este firesc ca Statele Unite să își dorească să se concentreze mai mult pe propria securitate sau pe zona Pacificului. Tocmai de aceea, europenii trebuie să își asume mai multe responsabilități în privința apărării proprii”, a afirmat Macron.

Un nou capitol în relațiile transatlantice

Declarațiile președintelui francez sugerează o posibilă reconfigurare a echilibrului strategic dintre Europa și Statele Unite, în contextul provocărilor tot mai intense generate de Federația Rusă. Poziția sa indică o determinare tot mai mare a liderilor europeni de a adopta un rol activ și independent în gestionarea securității regionale și în apărarea valorilor democratice.

#Macron #Rusia #securitate

Elevii din clasa a IV-a vor primi din nou note, după aproape un deceniu în care la clasele primare s-au folosit doar calificative. Calificativele au înlocuit notele în 2015, iar acum Ministerul Educației și Cercetării revine parțial la vechiul sistem printr-o metodologie nouă de evaluare.

Notele de la 5 la 10 vor fi acordate la Limba și literatura română (sau rusă), Limba și literatura ucraineană, bulgară sau găgăuză, Limba străină și Matematică. La Științe, Istorie și celelalte discipline rămân calificativele.

În clasele I-III apare o noutate: pe lângă „Foarte bine”, „Bine” și „Suficient”, este introdus calificativul „Excelent”, pentru elevii cu nivel avansat de performanță.

Numărul testelor scade și el. Un elev nu va avea voie să dea mai mult de două evaluări într-o săptămână, iar în total numărul evaluărilor pe an a fost redus cu peste 100 față de cât era planificat inițial. La Educația fizică, Educația plastică, Educația tehnologică, Dezvoltarea personală, Educația moral-spirituală și la opționale nu se mai dau teste finale — progresul copiilor va fi urmărit doar prin observație pe parcurs.

Dacă un elev nu ia notă de trecere sau calificativul „Suficient”, rezultatul nu se mai trece în catalog. În loc de el, apare litera „R” (Recuperare), iar învățătorul lucrează separat cu copilul pentru recuperarea materiei.

„Recuperarea nu este o sancțiune și nici o simplă reevaluare. Este un proces prin care copilul primește explicații suplimentare, timp și sprijin pentru a depăși dificultățile constatate,” a declarat Valentina Olaru, secretar de stat al Ministerului Educației și Cercetării.