Întâlnire importantă la Sorbona între preşedintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz, la 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Elysee. În fața parlamentelor reunite, Macron a spus că „locomotiva” franco-germană va fi „pioniera refondării Europei”, iar Scholz a promis că Berlinul şi Parisul vor colabora pentru o Europa mai puternică. În ce privește Kievul, Scholz a spus că în continuare Germania va susține militar Ucraina.

Macron şi Scholz au promis că ţările lor vor susţine Kievul în faţa agresiunii ruse în mod „neclintit” şi „atât timp cât va fi necesar”.

După criticile la adresa Germaniei pentru ezitările acesteia de a oferi Ucrainei tancuri Leopard, Scholz a reafirmat la Paris angajamentul ţării sale de a susţine militar Ucraina, „în strâns consens între noi şi cu aliaţii noştri SUA”.

„Noi, împreună cu prietenii şi aliaţii noştri, vom scrie un nou capitol în istoria europeană”, a susţinut cancelarul german, promiţând că „imperialismul lui (Vladimir) Putin nu va învinge”.

„Avem o imensă muncă în faţa noastră pentru a ne atinge obiectivul unei Europe mai suverane, mai democratice, mai unite”, a spus Macron la o ceremonie a parlamentelor celor două ţări care a avut loc la Universitatea Sorbona din Paris.

Pentru că Franţa şi Germania au pavat calea reconcilierii în Europa în perioada postbelică, acum cele două ţări trebuie să acţioneze ca „pionieri ai refondării şi consolidării Europei”, a indicat preşedintele francez.

Aceasta trebuie să însemne, a explicat el, un sistem energetic prietenos cu mediul, investiţii în schimbarea ecologică, creşterea independenţei UE în aprovizionarea cu energie şi dezvoltarea apărării europene, printre altele. Avem nevoie de o strategie industrială europeană mai ambiţioasă care să protejeze producţia în Europa, precum şi de o strategie „Made in Europe” care să aducă UE în avangarda tehnologiilor viitorului şi a inteligenţei artificiale, a detaliat Macron.

Cancelarul german Olaf Scholz a vorbit şi el despre nevoia unei Europe „suverane” şi a promis că Berlinul şi Parisul vor colabora în această direcţie. Cele două capitale „îşi unesc forţele acolo unde statele naţionale şi-au pierdut puterea de a salvgarda valorile noastre în lume, de a proteja democraţia noastră în faţa forţelor autoritare. Dar şi în competiţia pentru tehnologiile moderne, în securizarea aprovizionării cu materii prime, cu energie”, a adăugat Scholz.

După discursurile lor de la Sorbona, Macron şi Scholz au o reuniune în cadrul consiliului de miniştri franco-german, întâlnire anuală care în luna octombrie anul trecut a fost amânată din cauza disensiunilor dintre Paris şi Berlin pe o serie de subiecte cheie, inclusiv energia şi apărarea.

#Emmanuel Macron #Olaf Scholz

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.