Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a numit-o duminică pe lidera opoziției Maria Corina Machado, laureată a Premiului Nobel pentru Pace 2025, o „vrăjitoare diabolică”, potrivit Agerpres. Machado a fost distinsă vineri pentru „neobosita sa luptă în favoarea democrației” într-o țară aflată sub regimul autoritar al lui Maduro, după alegerile prezidențiale din 2024, câștigate oficial de acesta, dar contestate de opoziție.

„Aproximativ 90% din populație o respinge pe vrăjitoarea diabolică a sayonei”, a spus Maduro, făcând referire la un spirit răzbunător din legendele venezuelene, fără a-i menționa numele rivalei sau premiul primit.

Guvernul venezuelean folosește frecvent această poreclă pentru a se referi la Machado, una dintre cele mai proeminente voci ale opoziției.

„Vrem pace și o vom avea, dar o pace cu libertate, cu suveranitate”, a adăugat Maduro, în contextul tensiunilor crescute cu Statele Unite, care au desfășurat nave militare în Marea Caraibelor pentru a combate traficul de droguri din Venezuela.

Washingtonul îl acuză pe Maduro că conduce un cartel de stat.

După primirea distincției, Maria Corina Machado a dedicat Premiul Nobel pentru Pace „poporului suferind din Venezuela” și președintelui american Donald Trump, care a pretins şi el recompensa, afirmând că a pus capăt mai multor războaie.

Trump a confirmat că a primit un apel de la Machado după anunțul oficial al premiului:

„Persoana care a primit de fapt Premiul Nobel m-a sunat astăzi și mi-a spus: ‘Îl accept în onoarea ta, pentru că tu îl meritai cu adevărat’”, a declarat liderul american din Biroul Oval, fără a-i rosti numele.

„A făcut un lucru foarte frumos. Nu i-am spus ‘atunci dă-mi-l mie’, dar cred că ar fi făcut-o”, a glumit Trump, care și-a exprimat deschis dorința de a primi acest premiu.

Comitetul Norvegian pentru Nobel a anunțat că Maria Corina Machado, în vârstă de 58 de ani, a fost premiată pentru „munca sa neobosită de promovare a drepturilor democratice pentru poporul Venezuelei”.

Machado este considerată o forță unificatoare a opoziției și o adversară fermă a regimului Maduro, aflat la putere din 2013.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Premiul Nobel pentru Pace 2025 NU se duce la Trump. Cine este laureatul?

#Maduro #María Corina Machado #Venezuela

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.