Violenţa economică şi cea psihologică sunt forme ale violenţei în familie, care în ţara noastră sunt mai puţin percepute ca fiind tipuri de abuz. Pentru a sensibiliza societatea şi a încuraja raportarea acestor cazuri, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) lansează cel de-al treilea spot social cu un mesaj adresat direct victimelor violenţei economice şi psihologice în familie.

Prin vocea unei actriţe a Teatrului Național „Mihai Eminescu”, este relatată istoria reală a unei profesoare de 47 de ani, din ţara noastră, cheltuielile căreia sunt controlate de soț.

„Am 47 de ani și sunt profesoară. Sunt căsătorită de 20 de ani. Soțul mereu mi-a verificat cumpărăturile și portmoneul. Zilnic trebuia să îi explic de ce mi-am cumpărat o cafea sau o chiflă, din banii munciți de mine. Într-o seară pregăteam cina, când a venit și mi-a cerut bani să cumpere anvelope. I-am spus că nu mai am, pentru că mi-am cumpărat o haină de iarnă. S-a înfuriat, a strigat la mine, a luat portmoneul și a plecat să verifice câți bani mai am pe card. Nu m-am gândit niciodată că așa ceva poate exista în familie, să fiu atât de nefericită și torturată psihologic în propria casă”, povestește protagonista.

Prin intermediul acestei istorii informăm societatea despre faptul că, controlul deplin al banilor, impus de partenerul de viaţă, este o formă a violenţei în familie care nu trebuie tolerată, ci raportată.

„Nu ești singură! Nu este vina ta! Apelează oricând după ajutor! Suntem alături, pentru că siguranța și viața ta contează. Sună la orice oră la 112 sau la telefonul de încredere 0 8008 8008. La Centrul de Justiție Familială vei fi ajutată și protejată de polițiști, medici, psihologi și alți specialiști calificați, care te vor consulta gratuit și vor fi alături de tine pe toată durata procesului de asistență și protecție. Știm prin ce treci și te vom ajuta să depășești aceste momente grele. Ai încredere în puterea ta”.

În primele 10 luni ale anului 2023, în Republica Moldova au fost inițiate 103 cauze penale, urmare a acțiunilor de violență psihologică în familie, dintre care 15 cazuri au fost calificate drept izolare, intimidare în scop de impunere a voinței sau a controlului personal asupra victimei, fapte care reprezintă infracțiuni, potrivit Codului Penal al Republicii Moldova.

Prin intermediul acestei campanii și a spoturilor sociale lansate, (spot social adresat victimelor violenzei fizice, sexuale şi psihologice), Centrul de Justiție Familială (CJF) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne își propune să încurajeze femeile supuse violenței în familie să apeleze cu încredere la autorități și să le asigure că vor fi ajutate, consiliate şi însoţite, absolut gratuit, pe toată durata procesului penal.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Despre Centrul de Justiție Familială

Echipa CJF este una multidisciplinară, formată din poliţişti, medici, asistenţi sociali, psihologi, jurişti și membri ai unor organizații neguvernamentale specializate în sprijinirea victimelor violenței în familie.

Centrul de Justiție Familială asigură accesul imediat al victimelor violenței fizice în familie, psihologice și/sau a infracțiunilor privind viața sexuală la servicii urgente și specializate într-un singur sediu, persoanele fiind consultate de experți legiști, juriști, psihologi și medici. Acolo sunt evaluate riscurile și identificate necesitățile victimelor, acestea fiind referite către servicii de reabilitare de lungă durată.

Specialiştii CJF însoţesc victima pe toată durata procesului de protecţie, iar serviciile medicale şi juridice acordate sunt gratuite. Identitatea victimelor care cer ajutorul Centrului de Justiţie Familială este păstrată în anonimat, iar adresa CJF nu se face publică, pentru a fi asigurată absolut protecția victimelor.

Victimele violenței în familie pot cere ajutorul Centrului de Justiție Familială prin intermediului numărului unic de urgenţă 112 sau la telefonul de încredere 08008 8008.

Nu eşti singură! Nu e vina ta! Ai încredere în puterea ta!

#Centrul de Justiție Familială #MAI #violenta

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.