Ministerul Afacerilor Interne a inițiat mai multe sesiuni de consultări publice cu societatea civilă privind programele naționale strategice de dezvoltare a sistemului afacerilor interne. Documentele vizează oferirea unor servicii performante pentru cetățeni și consolidarea securității și ordinii publice la standarde europene.

„Strategia de dezvoltare a sistemului afacerilor interne pentru anii 2026-2030, aprobată de Guvern în luna august, nu este doar un document de politici publice, ci o hartă a drumului pe care Republica Moldova îl parcurge către consolidarea unui stat sigur, modern și profund ancorat în valorile europene”, precizează MAI.

Strategia include șapte programe sectoriale, dintre care trei sunt considerate esențiale pentru securitatea națională și stabilitatea socială: Programul național de ordine și securitate publică, Programul național de prevenire și combatere a criminalității și Programul național SALW pentru securitate și control al armelor.

În ceea ce privește Programul național de ordine și securitate publică, ministerul subliniază că acesta își propune „reducerea criminalității, creșterea nivelului de încredere al cetățenilor în Poliție și Poliția de Frontieră, precum și scăderea timpului de intervenție la apelurile de urgență”. Potrivit MAI, obiectivul principal este apropierea Poliției de cetățeni, prin digitalizare, cooperare interinstituțională și protecția persoanelor vulnerabile.

Referitor la Programul național de prevenire și combatere a criminalității, Ministerul evidențiază accentul pus pe combaterea criminalității informatice și a violenței digitale.

„Criminalitatea, în toate formele ei, rămâne un test constant pentru capacitatea statului de a proteja viața, proprietatea și libertățile fundamentale”, arată instituția, menționând că noul program va integra tehnologii moderne, tehnici investigative avansate și schimburi de date cu structurile europene.

Cât privește Programul SALW pentru securitate și control al armelor, ministerul avertizează că proliferarea armelor de calibru mic și a armamentului ușor rămâne una dintre cele mai mari amenințări la adresa securității naționale.

„Programul are în vedere reducerea riscurilor generate de armele ilegale, creșterea numărului de arme predate benevol și consolidarea capacităților autorităților de a detecta și contracara traficul ilicit”, se arată în comunicat.

MAI concluzionează că aceste programe reprezintă piloni ai arhitecturii de securitate pentru perioada 2026–2030.

„Împreună, ele formează un cadru coerent care întărește reziliența națională și aliniază Republica Moldova la standardele europene în materie de securitate și justiție. Implementarea lor înseamnă mai multă siguranță pentru cetățeni, consolidarea încrederii publice în instituții și o contribuție directă la stabilitatea regiunii”, subliniază ministerul.

Totodată, aceste programe „reprezintă atât o condiție, cât și un instrument pentru accelerarea parcursului european: condiție, pentru că siguranța și statul de drept sunt criterii fundamentale ale aderării; instrument, pentru că prin ele Republica Moldova demonstrează capacitatea de a livra rezultate tangibile și de a funcționa ca parte a spațiului european de securitate și justiție”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#dezvoltare #MAI #strategie

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.