Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) va funcționa după noi reguli de acreditare, gestionare financiară și control. Guvernul a aprobat miercuri, 29 iulie, regulamentul care stabilește modul în care agenția va fi evaluată și verificată, dar și condițiile pentru administrarea fondurilor destinate agriculturii.

Noile prevederi urmăresc apropierea modului de funcționare a AIPA de standardele aplicate de agențiile de plăți din statele membre ale Uniunii Europene. Autoritățile susțin că acest lucru este important pentru gestionarea viitoarelor fonduri europene destinate sectorului agricol.

Potrivit regulamentului, acreditarea reprezintă confirmarea oficială că AIPA are capacitatea administrativă, financiară și tehnică necesară pentru a gestiona corect banii publici și fondurile agricole. Prin acest proces se urmărește ca plățile către agricultori să fie efectuate legal, eficient și transparent.

Documentul stabilește mai multe condiții pe care agenția trebuie să le îndeplinească. Printre acestea se numără existența unei structuri organizatorice clare, cu responsabilități bine stabilite, aplicarea unor proceduri pentru verificarea cererilor de plată depuse de beneficiari, efectuarea controalelor administrative și a verificărilor în teren, precum și existența unui sistem de evidență financiară care să permită urmărirea modului în care sunt utilizați banii.

Regulamentul prevede și măsuri pentru reducerea riscurilor de fraudă sau a plăților nejustificate. Astfel, atribuțiile angajaților implicați în verificarea, aprobarea și efectuarea plăților vor fi separate, pentru a evita conflictele de interese și erorile.

Activitatea AIPA va fi supusă controalelor și auditurilor periodice. În cazul în care vor fi depistate deficiențe, instituția va trebui să ia măsuri pentru remedierea acestora într-un termen stabilit.

Noile reguli prevăd și obligații privind transparența activității agenției. AIPA va trebui să ofere informații despre programele de sprijin, condițiile de acordare a plăților și modul în care sunt gestionate fondurile.

Totodată, regulamentul stabilește procedura prin care acreditarea AIPA poate fi revizuită, suspendată sau retrasă, în cazul în care agenția nu mai respectă criteriile stabilite sau apar probleme grave în administrarea fondurilor.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.