Mai mult de 20.000 de răniţi se află în continuare în Fâşia Gaza, a anunţat organizaţia Médecins sans frontières (MSF), în pofida primelor evacuări către Egipt, a pacienţilor palestinieni şi a străinilor sau a persoanelor cu dublă cetăţenie, informează AFP.

„Mai mult de 20.000 de răniţi rămân în Gaza, cu acces limitat la asistenţă medicală din cauza asediului şi a bombardamentelor constante ale armatei israeliene”, a precizat organizaţia umanitară într-un comunicat.

MSF, care a precizat că cei 22 de membri ai personalului său internaţional au putut părăsi Gaza prin punctul de trecere a frontierei Rafah, a cerut ca mai multe persoane din teritoriul palestinian să fie evacuate.

„Cei care doresc să părăsească Gaza trebuie să li se permită să facă acest lucru fără întârziere şi fără a aduce atingere dreptului lor de a se întoarce în Gaza la o dată ulterioară”, a declarat MSF, solicitând o „încetare imediată a focului”.

Potrivit unui oficial egiptean, 76 de palestinieni răniţi şi 335 de străini şi persoane cu dublă cetăţenie au putut părăsi Gaza miercuri, în cadrul primei operaţiuni de evacuare de la începutul războiului dintre Israel şi Hamas, la 7 octombrie.

ONU şi mai multe ONG-uri avertizează asupra situaţiei umanitare catastrofale din micul teritoriu palestinian, care are o populaţie de 2,4 milioane de locuitori.

„Dimensiunea tragediei este fără precedent”, a declarat miercuri Philippe Lazzarini, şeful Agenţiei ONU pentru refugiaţii palestinieni (UNRWA), în timpul primei sale vizite în Gaza de la începutul războiului.

Peste 70 de membri ai personalului UNRWA au fost ucişi în Gaza începând cu 7 octombrie, a declarat Lazzarini. El a deplâns, de asemenea, faptul că ajutorul umanitar nu este suficient pentru a satisface „nevoile considerabile ale populaţiei din Gaza”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit COGAT, organismul Ministerului israelian al Apărării care supraveghează activităţile civile în teritoriile palestiniene, 61 de camioane cu ajutoare umanitare au intrat miercuri în Gaza.

„Trebuie să se permită intrarea în Gaza a medicamentelor esenţiale şi a personalului umanitar, unde spitalele sunt copleşite, iar sistemul de sănătate se confruntă cu un colaps total”, a declarat MSF.

Potrivit autorităţilor israeliene, cel puţin 1.400 de persoane au fost ucise în Israel, majoritatea civili şi majoritatea pe 7 octombrie, ziua unui atac al Hamas de o amploare şi o violenţă nemaiîntâlnite de la crearea Israelului în 1948.

În total, în Fâşia Gaza, aproape 8.800 de persoane, dintre care 3.648 de copii, au fost ucise de la acea dată în bombardamentele israeliene efectuate ca răspuns la atac, potrivit Hamas.

#Hamas #razboi

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.