Circa 64% din elevii care au participat la testarea națională a competențelor digitale au demonstrat cunoștințe avansate, anunță Ministerul Educației și Cercetării. Trei elevi au obținut scorul maxim de 100 de puncte.

Potrivit rezultatelor finale prezentate de MEC, din cei 3 021 de elevi ai claselor a IX-a și a XII-a, 1 928 au înregistrat competențe avansate, 810 – intermediare, 210 – de nivel elementar, iar alți 77 nu au obținut nici un nivel.

„Testarea competențelor digitale și prezentarea raportului reprezintă un pas important în modernizarea proceselor de evaluare, consolidarea alfabetizării digitale și crearea unui cadru educațional adaptat cerințelor societății contemporane”, a declarat ministrul educației și cercetării, Dan Perciun.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a subliniat că transformarea digitală este o necesitate, nu o opțiune, iar elevii trebuie pregătiți nu doar să înțeleagă tehnologia, ci și să o utilizeze corect și responsabil.

Testarea a evaluat competențele elevilor după cinci arii ale cadrului european de competențe digitale, alfabetizare în informații și date, comunicare și colaborare, creare de conținut digital, securitate digitală și rezolvarea problemelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#competente digitale #elevi #testare

Asociația Producătorilor și Procesatorilor de Culturi Cerealiere și Oleaginoase „Forța Fermierilor” solicită autorităților transparență și explicații detaliate privind acordul referitor la tranzitul mărfurilor ucrainene prin Republica Moldova.

Reacția organizației vine după ce premierul Ucrainei a anunțat că transportul feroviar al mărfurilor ucrainene aflate în tranzit va beneficia de o reducere de 50%, măsură care ar fi intrat în vigoare la 10 august și va fi aplicată până la sfârșitul anului 2026.

Reprezentanții asociației susțin că agricultorii moldoveni sunt interesați ca producția cerealieră și oleaginoasă din Ucraina să fie exportată cât mai rapid, deoarece aceasta influențează prețurile din regiune. Totuși, fermierii afirmă că experiența din anii 2022-2023 îi determină să ceară consultări și măsuri care să protejeze interesele producătorilor autohtoni.

Potrivit organizației, autoritățile nu au prezentat o analiză privind impactul pe care noul regim de tranzit l-ar putea avea asupra exporturilor moldovenești. Fermierii se tem că ar putea apărea un deficit de vagoane și o creștere a costurilor logistice, în condițiile în care o parte importantă a grâului moldovenesc este exportată pe cale feroviară.

De asemenea, asociația atrage atenția asupra riscului apariției unor blocaje la punctele vamale și a unei eventuale crize a transportului rutier.

Un alt motiv de îngrijorare este menținerea regimului liber de import al cerealelor și oleaginoaselor din Ucraina în Republica Moldova, în timp ce România aplică un sistem de licențiere pentru mai multe produse agroalimentare ucrainene.

Reprezentanții „Forța Fermierilor” avertizează că există riscul ca tranzitul să fie transformat în import, ceea ce ar putea afecta prețurile de pe piața internă și ar putea determina România să introducă restricții similare și pentru produsele agricole din Republica Moldova.

Organizația susține că a solicitat în repetate rânduri o întâlnire urgentă cu premierul pentru a discuta despre introducerea licențierii importurilor și despre mecanismul de tranzit al mărfurilor ucrainene, însă, până în prezent, nu a primit un răspuns.

Fermierii avertizează că, în cazul în care solicitările lor vor continua să fie ignorate, își rezervă dreptul de a recurge la toate acțiunile legale pentru a-și apăra interesele.