Într-o țară democratică cum este Republica Moldova toți cetățenii au dreptul la protest. Este reacția ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, după ce mai multe asociații agricole au amenințat guvernarea cu proteste dacă nu va fi majorat Fondul de subvenționare. Ministrul Agriculturii spune că revendicările agricultorilor au tentă politică, iar mulți dintre cei care amenință cu proteste vor participa în calitate de candidați la alegerile locale din 2023.

Potrivit legii bugetului de stat pentru anul 2023, Fondul național de dezvoltare a agriculturii va constitui anul viitor 1,5 miliarde de lei, informează ipn.md.

În 2022, a fost prevăzută aceeași sumă, iar ulterior a fost majorată până la 1,75 miliarde de lei. Ministrul Agriculturii spune că Guvernul este axat acum pe majorarea veniturilor tuturor cetățenilor, iar agricultorii nu ar trebui să reprezinte o categorie privilegiată.

„În anul 2022 Guvernul Gavrilița s-a axat pe problemele sociale, majorări de pensii, salarii, compensații. De aceea anul 2022 a fost unul al protecției sociale, în următorul an rămâne o prioritate protecția socială, dar ca să avem creșteri de pensii și salarii, trebuie să ne ocupăm de creștere economică. Dar niciun alt domeniu din țară nu are un program de subvenționare atât de bine pus la punct cum este agricultura. De aceea, agricultorii să spună poporului mulțumesc pentru cele 1,5 miliarde de lei din fondul de subvenționare și la următoarea rectificare putem vorbi de suplinire a acestui fond. Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a colectat peste 16500 de dosare și e vorba de 80 de oameni care lucrează acolo cu salarii de 6500 de lei. Este o muncă titanică. În 2023 vrem să venim și cu un proiect de reformare AIPA”, a spus Vladimir Bolea în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei.

Acum o săptămână, printr-o declarație publică, Asociația Forța Fermierilor a cerut autorităților să se adreseze Uniunii Europene în vederea accesării fondurilor europene pentru sectorul agrar, care să fie disponibile începând cu anul 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, fermierii cer guvernanților să se adreseze României pentru ajutor sub formă de motorină, care să fie distribuită prioritar fermierilor mici. Dacă revendicările lor nu vor fi respectate, agricultorii amenință cu proteste de amploare în toată țara.

„Este o țară democratică și pot să protesteze. Protestul este o formă de acțiune politică. Prin protest nu găsești nici prețuri mai mari la vânzare și nici piețe noi de desfacere. Ce să obții prin protest? Protestul este o formă strict politică ca să te manifești, toți înțelegem că anul 2023 este an electoral. Pe mulți din cei cu protestele o să-i vedeți candidați la diferite primării. Noi acum trebuie să ne gândim la digitalizare, să investim în tehnologii, astfel încât agricultura să devină avantajoasă, iar tinerii să fie interesați să vină să lucreze în agricultură”, a mai spus ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Potrivit agricultorilor, anul 2022 a fost unul extrem de complicat pentru agricultura din Republica Moldova, întrucât seceta a compromis 80-90 % din recolta de porumb și 40-50 % din recolta de floarea soarelui și sfeclă. De asemenea, interdicția politică aplicată de Federația Rusă produselor moldovenești a lovit dur ramura pomiculturii și viticulturii.

#agricultori #politica #protest #Vladimir Bolea

Statele Unite au anunțat miercuri, 26 august, că au dejucat o operaţiune de hacking chineză care se face vinovată de pătrunderea în sistemele Departamentului de Justiţie al SUA, NASA, Rezervei Federale, Senatului SUA şi ale altor agenţii guvernamentale sensibile, scrie Digi24.

Într-un comunicat, Departamentul de Justiţie a afirmat că a confiscat domeniile utilizate de două platforme de hacking, denumite „QScan” şi „QTRouter”, despre care a spus că au fost folosite în cadrul campaniei, relatează Reuters, citată de News.ro.

O declaraţie sub jurământ a identificat Departamentul Energiei al SUA, Departamentul Sănătăţii şi Serviciilor Sociale, Institutele Naţionale de Sănătate, precum şi patru companii neidentificate din Statele Unite şi Coreea de Sud printre victimele hackerilor.

Departamentul de Justiţie a declarat că platformele erau administrate de o firmă cu sediul în China, Nanjing Xinjiuwei Network Technology Company, printre clienţii căreia se numără, potrivit acestuia, agenţia civilă de informaţii a Chinei, Ministerul Securităţii de Stat şi armata sa, Armata Populară de Eliberare.

Reuters nu a putut identifica imediat datele de contact ale companiei Nanjing Xinjiuwei. Declaraţia sub jurământ mai precizează că infrastructura informatică a grupului a fost utilizată pentru a compromite infrastructura critică şi alte reţele sensibile din SUA şi din întreaga lume încă din cel puţin 2018.

Ambasada Chinei la Washington nu a răspuns imediat la un mesaj prin care i se solicita un comentariu. Beijingul neagă în mod obişnuit orice responsabilitate pentru activităţile de hacking.

Experţii care urmăresc activitatea cibernetică chineză afirmă că antreprenorii privaţi efectuează în mod obişnuit intruziuni de mare amploare în numele diverselor agenţii guvernamentale chineze.

„În ultimul deceniu, numărul companiilor care oferă servicii ofensive de nişă a crescut exponenţial”, a declarat Dakota Cary, analist specializat în China la compania de securitate cibernetică SentinelOne.