Mai multe colegii și universități afro-americane din SUA - în stare de alertă după amenințări teroriste

Mai multe colegii și universități afro-americane din Statele Unite (HBCUs – Historically Black Colleges and Universities) au fost plasate în stare de alertă joi, după ce au primit amenințări considerate cu potențial terorist. Cursurile și activitățile academice au fost suspendate temporar, iar mii de studenți au fost nevoiți să se adăpostească în cămine sau să părăsească campusurile.

Printre instituțiile vizate s-au aflat Alabama State University, Virginia State University, Hampton University, Spelman College, Southern University and A&M College, Clark Atlanta University și Bethune-Cookman. În unele cazuri, măsurile de adăpostire au fost ridicate ulterior, după ce autoritățile nu au identificat nicio amenințare reală.

Nu este clar deocamdată dacă aceste alerte au fost coordonate sau au avut o motivație rasială. Cu toate acestea, incidentul se înscrie într-un șir de apeluri false de urgență care au perturbat universitățile americane în ultimele săptămâni.

Liderul democrat din Camera Reprezentanților, Hakeem Jeffries, a cerut Departamentului de Justiție și FBI să trateze situația ca pe un potențial act de terorism intern și să nu ignore faptul că instituțiile vizate sunt universități istorice afro-americane. „Studenții negri sunt țintiți în mod evident și brutal”, a declarat acesta.

Congresmenele Jasmine Crockett și Bennie Thompson au exprimat mesaje similare, subliniind trauma psihologică pe care astfel de alerte o generează și cerând o anchetă completă.

FBI a transmis că este la curent cu apelurile false primite de mai multe HBCUs, dar că, în acest moment, „nu există informații care să indice o amenințare credibilă”.

În august, peste zece universități americane au fost victimele unor atacuri de tip swatting. Grupul online „Purgatory” și-a revendicat atunci responsabilitatea pentru generarea haosului.

În SUA există 99 de HBCUs, potrivit datelor oficiale din 2022. Deși au fost înființate inițial pentru educarea studenților afro-americani excluși din universitățile „albe”, astăzi aproximativ un sfert dintre studenții acestor instituții sunt non-negri.

Nu este prima dată când HBCUs sunt vizate: în februarie 2022, în timpul lunii istoriei afro-americane, mai multe universități de acest tip au primit alerte cu bombă. FBI le-a investigat atunci ca posibile infracțiuni motivate de ură rasială.

Episodul se înscrie într-un climat mai amplu de insecuritate. Cercetătorii observă o toleranță tot mai mare față de violența politică. Amenințările împotriva membrilor Congresului au crescut exponențial anul trecut, iar grupurile minoritare – femeile și persoanele de culoare – rămân țintele cele mai frecvente.

Pentru HBCUs, instituții care de-a lungul istoriei au reprezentat spații de refugiu și siguranță pentru comunitatea afro-americană, seria recentă de alerte reprezintă nu doar o perturbare administrativă, ci și un atac simbolic asupra unei părți importante a identității educaționale și culturale a SUA.

#Universitati #terorism #SUA

Europarlamentarii votează joi, 9 octombrie curent, cele două moțiuni de cenzură depuse împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunță AFP și site-ul Parlamentului European. Dezbaterile asupra celor două texte au avut loc pe 6 octombrie 2025, în plenul legislativului european.

Cele două moțiuni au fost depuse în luna septembrie de către grupul „Patrioți pentru Europa”, condus de francezul Jordan Bardella, și de grupul Stângii din Parlamentul European.

Moțiunea „Patrioților pentru Europa”: Documentul, înregistrat pe 16 septembrie 2025, acuză Comisia Europeană că nu a reușit să oprească migrația ilegală către Uniunea Europeană și că a semnat unilateral Acordul Mercosur cu țările din America Latină, în decembrie 2024, „ignorând opoziția fermă a mai multor parlamente naționale, a Parlamentului European și a agricultorilor europeni”.

Totodată, eurodeputații denunță „lipsa unui mandat oficial” în negocierea acordului comercial SUA-UE, acuzând executivul comunitar că „a ignorat flagrant echilibrul instituțional consacrat în tratate”.

Moțiunea grupului Stângii: Depusă în aceeași zi, moțiunea Stângii invocă „lipsa de acțiune a Comisiei” față de „atacurile militare brutale ale guvernului israelian” și „încălcările sistematice ale dreptului internațional în Gaza”. De asemenea, documentul acuză Comisia că a acceptat un acord comercial UE–SUA fără mandat, prejudiciind interesele europene, și că nu a tratat criza climatică și socială cu măsuri de anvergură.

Potrivit digi24.ro, în discursul său din plenul PE, pe 6 octombrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut unitate între forțele pro-europene, acuzând că adversarii blocului comunitar încearcă să-l destabilizeze din interior.

„Obiectivul acestei unități nu este în mod necesar să fim de acord în fiecare detaliu… Obiectivul este panorama de ansamblu – să ne unim în jurul a ceea ce avem în comun, pentru a sprijini europenii într-o lume periculoasă”, a spus von der Leyen, potrivit AFP și EFE.

Șefa Comisiei a avertizat că „adversarii Uniunii Europene nu doar exploatează diviziunile, ci le și incită activ”, menționându-l explicit pe președintele rus:

„Vladimir Putin nu își ascunde disprețul față de Uniunea noastră și față de fundamentele ei. Nu își ascunde nici bucuria față de toți prietenii săi obedienți din Europa, care fac munca pentru el. Este cel mai vechi truc din lume: semănarea diviziunii și răspândirea dezinformării, pentru ca europenii să se lupte între ei.”

Cele două moțiuni de cenzură vor fi votate separat de Parlamentul European, necesitând o majoritate de două treimi pentru a fi adoptate – o condiție dificil de atins. Este pentru prima dată în actualul mandat când Ursula von der Leyen se confruntă simultan cu două moțiuni de cenzură, venite din extremele politice ale spectrului european: dreapta naționalistă și stânga radicală.