Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a emis un comunicat de presă în care anunță că „135 de contribuabili din domeniul saloanelor cosmetice și de frumusețe” au fost vizați în cadrul unui program de conformare voluntară. S-a întâmplat în perioada lunilor iulie-septembrie 2023, unde angajați ai SFS au efectuat mai multe verificări.

De asemenea, moldovenii au fost informați despre efectele negative a muncii nedeclarate și necesitatea utilizării echipamentelor de casă. În rezultatul acțiunilor de conformare întreprinse s-a stabilit că:

64 % de contribuabili din domeniul prestării serviciilor (frizerii, saloane estetice, de masaj și întreținere corporală) au majorat cu mai mult de 10% salariul mediu lunar calculat în perioada L/08-09 anul 2023 față de salariul mediu lunar calculat pentru primele 7 luni ale anului 2023;
68 de contribuabili din domeniul „salon cosmetic și saloanelor de frumusețe” au majorat obligațiile fiscale calculate cu 29,6% în perioada iulie-septembrie 2023 comparativ perioada martie- iunie 2023, iar 25 de contribuabili au înregistrat micșorarea obligațiilor calculate cu 30%.

În prezent, SFS continuă acțiunile de conformare față de contribuabilii care nu s-au conformat benevol și nu și-au schimbat comportamentul fiscal.

„La finalizarea programului de conformare menționat, în cazul ignorării de către contribuabili a recomandărilor autorității fiscale privind îmbunătățirea indicatorilor fiscali, Serviciul Fiscal de Stat își rezervă dreptul de aplicare a măsurilor de conformare forțată. Serviciul Fiscal de Stat recomandă tuturor contribuabililor să se conformeze prevederilor legislației în vigoare, prin utilizare echipamentelor de casă și control la decontările bănești în numerar cu populația, declararea conformă a veniturilor și achitarea deplină și în termen a obligațiilor fiscale corespunzătoare”, se arată într-un comunicat al SFS.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#controale #moldoveni #SFS

Asociații FLYONE au declanșat o procedură internațională de soluționare a diferendului investițional împotriva autorităților Republicii Moldova. Compania aeriană a confirmat informația pentru BANI.MD, pe fondul conflictului izbucnit după ce autoritățile au dispus schimbarea controlului asupra companiei.

„La această etapă putem confirma că asociații FLYONE au declanșat procedura de soluționare a diferendului investițional, contra autorităților Republicii Moldova, în cadrul unui arbitraj internațional”, se arată în răspunsul FLYONE pentru BANI.MD.

Potrivit informațiilor apărute anterior, pretențiile înaintate statului ar depăși jumătate de miliard de dolari SUA, iar procedura s-ar desfășura în Uniunea Europeană. FLYONE nu a confirmat însă valoarea pretențiilor și nici nu a oferit, deocamdată, detalii despre tribunalul arbitral sau temeiurile concrete ale cererii.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.

La mai puțin de o lună după decizia împotriva FLYONE, Parlamentul a intervenit asupra legislației. Un amendament al deputatului PAS Radu Marian, datat 17 iulie, a eliminat din Legea nr. 174/2021 trimiterea la actul normativ abrogat.

Modificarea a fost atașată unui proiect de lege care viza inițial instalarea sistemelor fotovoltaice, stocarea energiei și reglementările din construcții. Proiectul a fost votat pe 23 iulie, promulgat pe 5 august și publicat în Monitorul Oficial pe 6 august.

În argumentarea amendamentului, Marian menționa explicit necesitatea intervenției „ținând cont de abrogarea Legii securității statului nr. 618/1995, care nu mai produce efecte juridice”.

Noua formulare nu a înlocuit însă simplu vechea referință cu una la Legea nr. 249/2025. Din articol a fost eliminată trimiterea la o definiție legală concretă, iar formularea privind acțiunile care prezintă un „pericol deosebit pentru securitatea statului” a fost înlocuită cu una mai largă, referitoare la „acțiuni sau inacțiuni care prezintă un pericol pentru securitatea statului”.

Ministerul Infrastructurii recunoscuse anterior că decizia în cazul FLYONE făcea trimitere la o lege abrogată, dar a susținut că fundamentarea rămâne valabilă, întrucât noua legislație reglementează același domeniu.

Modificarea legislativă ulterioară nu stabilește însă în mod automat legalitatea deciziei din 22 iunie. Acest aspect urmează să fie tranșat în instanță în raport cu legislația aflată în vigoare la momentul emiterii actului.

Declanșarea procedurii de arbitraj internațional deschide acum un al doilea front în disputa dintre fondatorii FLYONE și statul Republica Moldova.

#autoritati #FLYONE #Republica Moldova