Agenția Franceză a Medicamentului a analizat 17 mostre de produse pe bază de acid hialuronic provenite din zece state ale Uniunii Europene, constatând că patru dintre ele nu respectă standardele de conformitate. Instituția subliniază că astfel de injecții pot fi efectuate exclusiv de profesioniști din domeniul sănătății.

Produsele pe bază de acid hialuronic pentru umplere dermică sunt unele dintre cele mai utilizate în medicina estetică, pentru tratarea cicatricilor, redarea volumului pielii sau reducerea ridurilor.

ANSM a anunțat că pentru „consolidarea protecţiei utilizatorilor şi a conformităţii” acestor produse, în plină creştere pe piaţa europeană, au fost testate 17 mostre în zece ţări din Uniunea Europeană: Austria, Germania, Belgia, Danemarca, Finlanda, , Irlanda, Franţa, Letonia, Norvegia şi Polonia.

Pentru 13 dintre aceste mostre, testele de laborator s-au dovedit a fi conforme cu reglementările în vigoare, a adăugat autoritatea sanitară. Toate mostrele au trecut testele de sterilitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu toate acestea, patru probe au prezentat „anomalii punctuale legate de biocompatibilitate, compoziţia produsului sau prezenţa toxinelor bacteriene (endotoxine), necesitând investigaţii suplimentare între autorităţile sanitare competente şi producători”, a precizat agenţia.

Patru probe au prezentat „deficienţe în materie de etichetare, marcaje, avertismente şi instrucţiuni de utilizare”, a adăugat ANSM. Însă, „în acest stadiu, niciuna dintre neconformităţile constatate nu a justificat implementarea unor măsuri restrictive”, conform comunicatului.

În cadrul acestei operaţiuni comune, fiecare ţară participantă a prelevat probe de la unul sau două produse comercializate pe teritoriul său. În privinţa celor două produse prelevate de pe piaţa franceză, rezultatele pentru unul dintre ele au necesitat investigaţii suplimentare şi au determinat producătorul să ia măsuri pentru modificarea ambalajului.

#acid hialuronic #Agenția Franceză a Medicamentului #masuri restrictive

Guvernul Franței a luat în calcul blocarea rețelelor sociale în timpul protestelor care au avut loc sâmbăta trecută, potrivit Antena3 cu referire la Politico. În acest sens, autoritățile de la Paris au purtat discuții cu operatorii de telecomunicații pentru a identifica modalități de restricționare a accesului la platformele de socializare.

În săptămâna premergătoare datei de 24 octombrie, Ministerul de Interne francez a luat legătura cu operatorii de telecomunicații pentru a explora modalități de a restricționa accesul la rețelele sociale, chiar și la internetul mobil, în anumite zone, cu scopul de a împiedica coordonarea celor care provocau tulburări.

Demersul a culminat cu o solicitare directă a prim-ministrului Sébastien Lecornu către operatorii francezi de telecomunicații, prin care le cerea să fie pregătiți să blocheze accesul la TikTok, Instagram, Snapchat și X. Această cerere apare într-o scrisoare dezvăluită de publicația digitală franceză Blast, care a relatat prima despre solicitarea guvernului.

Oficiali din cabinetul lui Lecornu, din Ministerul Tehnologiei și din Ministerul de Interne nu au negat această măsură și nici existența scrisorii.

Ce a vrut guvernul francez să blocheze

Guvernul se temea că scenele de violență din 17 octombrie s-ar putea repeta sau amplifica în weekendul următor, o îngrijorare care nu s-a adeverit, întrucât pe 24 octombrie s-au înregistrat mult mai puține incidente.

„Ceea ce urmăreau, în primul rând, era blocarea canalelor de comunicare prin care bandele se pot întâlni și organiza”, a declarat un angajat al unui furnizor de servicii de telecomunicații, care a solicitat anonimatul pentru a putea vorbi liber.

O astfel de măsură ar fi împiedicat, însă, și comunicarea protestatarilor pașnici. Potrivit surselor citate, blocarea accesului la rețelele de socializare într-o zonă delimitată, cum ar fi un anumit cartier, nu este posibilă din punct de vedere tehnic, în timp ce întreruperea accesului la internetul mobil ar cauza perturbări majore în cazul altor servicii esențiale, precum plățile mobile, sistemele de supraveghere și comunicațiile de urgență.

Guvernul a luat în considerare și o soluție mai puțin radicală, care ar dezactiva funcțiile de afișare a geolocalizării „pentru a preveni, de exemplu, adunările unor persoane care nu se cunosc între ele”, potrivit oficialului din cadrul cabinetului prim-ministrului.

În Parlament sunt discutate și alte limitări privind accesul la rețelele de socializare, în cadrul dezbaterilor pe marginea așa-numitului proiect de lege „cine strică, plătește” („who breaks pays”); acesta ar impune răspunderea financiară a persoanelor care au participat „în mod conștient” la revolte – indiferent dacă acestea au provocat sau nu, în mod direct, distrugeri de bunuri.

Același proiect de lege ar obliga platformele să elimine, în termen de 24 de ore, conținutul care incită la agresiuni fizice sau sexuale, furturi, distrugeri sau deteriorări de bunuri, „atunci când un astfel de conținut este de natură să provoace o perturbare gravă a ordinii publice”, și, în termen de o oră, conținutul care îndeamnă la insurecție.

De asemenea, alți parlamentari propun măsuri care variază de la monitorizarea celor care provoacă tulburări, prin intermediul supravegherii video bazate pe algoritmi, până la sancționarea platformelor de comerț online care nu reușesc să prevină vânzarea de bunuri furate.