Mai multe state europene au cerut Uniunii Europene înăsprirea regulilor privind acordarea vizelor turistice pentru cetățenii ruși, invocând preocupări de securitate și contextul războiului din Ucraina, aflat deja în al cincilea an, scrie romanialibera.ro.

Presiuni în UE pentru înăsprirea vizelor acordate cetățenilor ruși

Subiectul a fost discutat joi, 4 iunie curent, de miniștrii de interne ai statelor membre Schengen, reuniți la Luxemburg. Dezbaterea a fost determinată de o scrisoare semnată de Polonia, Norvegia, statele baltice și alte nouă țări din spațiul de liberă circulație, document în care se solicită introducerea unor „măsuri restrictive și obligatorii” privind vizele.

În scrisoare, statele semnatare afirmă că este „profund îngrijorător” faptul că tot mai mulți cetățeni ruși continuă să călătorească în scop turistic în Europa, în timp ce în Ucraina au loc atacuri asupra civililor și infrastructurii. Semnatarii susțin că accesul facil în spațiul european poate ridica riscuri de securitate și cer proceduri mai stricte pentru identificarea persoanelor care au participat la conflictul din Ucraina.

La nivelul Uniunii Europene, acordul de facilitare a vizelor cu Rusia a fost deja suspendat, iar anul trecut au fost înăsprite regulile privind vizele cu intrări multiple. În pofida acestor măsuri, datele citate de statele semnatare indică faptul că în 2025 au fost emise peste 470.000 de vize turistice Schengen pentru cetățeni ruși, multe dintre ele cu intrări multiple.

Țări precum Franța, Spania și Italia se numără printre principalele state emitente de vize turistice pentru cetățenii ruși, ceea ce a alimentat criticile din partea statelor care susțin o abordare mai restrictivă.

În cadrul discuțiilor de la Luxemburg, ministrul suedez al migrației a criticat situația, afirmând că nu ar trebui să mai existe „călătorii de weekend la cumpărături” sau vacanțe de lux în Europa în timp ce războiul continuă în Ucraina.

De cealaltă parte, unele state membre și diplomați europeni avertizează că o interdicție generalizată ar putea fi contraproductivă, susținând că accesul la călătorii poate expune cetățenii ruși la perspective diferite față de propaganda internă. De asemenea, voci din opoziția rusă au atras atenția că măsurile prea largi riscă să întărească narativul Kremlinului privind ostilitatea Occidentului față de întreaga populație rusă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cetățeni ruși #UE #viză turistică

Cancelarul german Friedrich Merz, împreună cu premierii Olandei, Austriei, Suediei, Finlandei și Danemarcei, au avertizat marți că nu vor susține noul buget al Uniunii Europene dacă propunerea actuală nu va fi redusă cu „câteva sute de miliarde de euro”, informează EFE, citată de Agerpres.

Avertismentul a fost transmis printr-o scrisoare adresată premierului irlandez Micheál Martin, în contextul în care Irlanda deține președinția semestrială a Consiliului UE. Documentul a fost transmis și președintelui Consiliului European, António Costa, înaintea lunilor considerate „faza decisivă” a negocierilor pentru cadrul financiar plurianual (CFP) pentru perioada 2028-2034.

„Propunerea Comisiei va trebui să fie redusă cu câteva sute de miliarde de euro. Toate capitolele vor trebui să contribuie la aceste economii”, avertizează în scrisoare Friedrich Merz, olandezul Job Rutte, austriacul Christian Stocker, suedezul Ulf Kristersson, daneza Mette Frederiksen și finlandezul Petteri Orpo.

Așa-numitele țări frugale susțin că finanțarea ar trebui să se concentreze pe investiții comune în securitate și apărare, competitivitate, inovare și combaterea migrației nereglementate, în detrimentul alocărilor tradiționale pentru fondurile agricole.

De asemenea, cei șase lideri subliniază că bugetul UE este plătit, în ultimă instanță, de cetățeni, indiferent de modul în care este finanțat sau de eventualele noi taxe.

„Emisiunile comune de datorie nu sunt nici ele soluția. Nu există nicio modalitate de a evita problema complicată a mărimii globale” a bugetului, se arată în scrisoare.

Cele șase state semnatare își justifică poziția prin faptul că, împreună, contribuie cu aproape 40% din bugetul UE și că „aproape toate statele membre fac eforturi dureroase pentru a-și consolida finanțele publice”.

„Nu cerem reduceri în comparație cu CFP-ul actual (…) Dar trebuie să fim realiști. Comisia Europeană a propus o creștere nominală de aproximativ 60%. Acest lucru pur și simplu nu este realist, nici economic, nici politic”, susțin cei șase premieri europeni.

Poziția acestor țări intră în contradicție cu cea susținută de Spania, Italia și Franța, care resping noi reduceri la capitolele Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune (PAC). Divergențele complică obiectivul statelor membre de a ajunge la un acord privind următorul buget al UE până la sfârșitul anului.

Proiectul de buget prezentat de Comisia Europeană prevede cheltuieli de două trilioane de euro la prețurile curente, echivalentul a 1,76 trilioane de euro la prețurile din 2025. Suma reprezintă 1,26% din venitul național brut al blocului comunitar.

Irlanda urmează să prezinte o nouă propunere înaintea summitului european din 15 și 16 octombrie. Nu este așteptat un acord cu această ocazie, însă liderii europeni vor încerca să își apropie pozițiile, care ar urma să fie negociate în continuare la o reuniune programată la Dublin pe 12 și 13 noiembrie.

Dacă va fi necesar, António Costa a cerut statelor membre să rezerve zilele de 26 și 27 noiembrie pentru un summit special la Bruxelles. Reuniunea ar putea permite realizarea progreselor necesare pentru ca un eventual acord să fie încheiat la summitul din decembrie.