Admiterea la universități are loc nu doar în țară. Cinci instituții de învățământ superior din Chișinău desfășoară campanii pentru atragerea studenților străini în Republica Moldova. Potrivit invitatelor emisiunii „Consens Național”, această inițiativă este susținută inclusiv dintr-un proiect finanțat de Banca Mondială, care include și dezvoltarea programelor educaționale în limbi de circulație internațională.

Instituțiile de învățământ superior implicate activ în atragerea studenților străini sunt Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Universitatea de Stat din Moldova, Academia de Studii Economice din Moldova, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea Pedagogică de Stat din Chișinău.

Invitată în studioul Rlive, Adriana Cazacu, secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării, a declarat că, în acest an, Republica Moldova oferă 126 de burse pentru tinerii din țările cu care are semnate acorduri bilaterale. În paralel, universitățile colaborează direct cu state care cunosc deja oferta educațională de la Chișinău, pentru a atrage noi studenți.

„Universitățile au participat la un târg educațional în India, în afară de aceasta suntem constant prezenți acolo prin diferite activități ceea ce ne face să fim optimiști că vom crește numărul studenților. Universitatea de Medicină și Farmacie are mulți studenți străini, dar am reușit să atragem și la alte universități, spre exemplu la UTM, la medicină veterinară, la alte instituții de învățământ superior”, a menționat Adriana Cazacu.

Alexandra Barbăneagră, rector al Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, consideră că internaționalizarea studiilor presupune o mai bună pregătire a programelor de studii și trecerea la studii în limba engleză.

„Am stabilim relații și cu recrutorii să ne aducă studenți din China și din alte țări. Ceea ce îi interesează în mod special sunt programele în limbile de circulație internațională, evident în limba engleză. Pentru noi este important nu doar un program, dar și un suport bine pus la punct în limba engleză și un cadru didactic bine pregătit pentru care am organizat grupe de instruire în limba engleză”, a adăugat Alexandra Barbăneagră.

Peste 5.000 de studenți străini învață în prezent la universitățile din Republica Moldova, de peste două ori mai mulți fața de acum zece ani, când erau puțin peste 2.000. Cei mai mulți studenți internaționali provin din România, India, Israel și Ucraina. Taxele anuale pentru studii variază între 2.000 și 8.000 de euro, cele mai mari fiind la medicină – domeniul cel mai solicitat de către studenții din afara țării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#admitere #Moldova #RLIVE TV #Universitati

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.