Europarlamentarul român Siegfried Mureșan a anunțat pe pagina sa de Facebook că au crescut alocările pentru Republica Moldova în Bugetul UE pentru anul 2023.

„Pornind de la propunerea Grupului PPE din Parlamentul European, acordul între Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene privind Bugetul UE din anul 2023 cuprinde o creștere de 210 milioane de euro a alocărilor pentru sprijinirea țărilor din Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova și Ucraina, în plus față de orice alte pachete existente sau anunțate”, precizează Siegfried Mureșan.

Europarlamentarul a mai anunțat că acești bani vor putea fi utilizați pentru investiții în modernizare, în școli, spitale, dar și pentru gestionarea crizei generate de invazia Rusiei în Ucraina și implementarea reformelor necesare integrării europene.

„Republica Moldova este stat candidat și va deveni stat membru al Uniunii Europene. Trebuie să creștem sprijinul pentru Moldova în următorii ani pentru a-i ajuta să treacă peste crizele care se confruntă și să pregătească de aderarea la Uniunea Europeană”, a mai punctat eurodeputatul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bani UE #Bugetul UE #europarlamentar

Consensul politic în Republica Moldova a fost o excepție în cei 35 de ani de independență. Printre momentele importante în care partidele parlamentare au reușit să depășească divergențele se numără adoptarea Declarației de Independență, în 1991, și votul din 2005, când Legislativul a susținut obiectivul integrării europene și a adoptat Legea privind prevederile de bază ale statutului juridic special al localităților din stânga Nistrului.

Votul din 2005 rămâne un exemplu relevant de cooperare între forțele politice, în care diferențele doctrinare au fost puse în plan secund în favoarea unor obiective considerate de importanță strategică pentru țară.

Au existat și alte inițiative sociale sau tehnice care au întrunit voturi din tabere diferite, dar consensul politic a fost mai degrabă o excepție decât o regulă. În general însă, polarizarea politică a îngreunat cooperarea dintre guvernare și opoziție, chiar și în chestiuni de interes național.

De ce au reușit politicienii atât de rar să pună interesul național mai presus de interesele de partid?
Care a fost/este cel mai mare obstacol în calea colaborării dintre guvernare și opoziție?
În ce condiții poate fi justificat un compromis cu opoziția și unde trebuie trasată linia roșie, mai ales când sunt în joc independența, securitatea și orientarea europeană a R. Moldova?
În contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și al presiunilor geopolitice asupra R. Moldova, ar trebui partidele proeuropene să negocieze un pact național privind securitatea și integrarea europeană? Dacă da, ce ar trebui să conțină acesta?
Poate exista un consens național durabil fără o înțelegere minimă asupra identității istorice și lingvistice a Republicii Moldova? Cum pot fi depășite aceste divergențe fără a adânci diviziunile din societate?
Ce ar trebui să facă actuala clasa politica pentru ca următorii ani să nu fie încă o perioadă de confruntare și oportunități ratate?

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 23 octombrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Mihai Ghimpu, fost președinte al Parlamentului și fost președinte interimar al Republicii Moldova și Ion Tăbîrță, analist politic.

#Ion Tăbîrță #Mihai Ghimpu #Realitatea te priveste