Un grup de deputați, membri ai Comisiei pentru afacerile Uniunii Europene din cadrul Riigikogu al Republicii Estonia, se vor afla, în perioada 26-27 noiembrie, într-o vizită la Chișinău, anunță într-un comunicat de presă reprezentanții Legislativului.

Potrivit agendei, deputații estonieni se vor întâlni cu Președintele Parlamentului, Igor Grosu. La fel, oficialii au planificate discuții cu președinta Comisiei politică externă și integrare europeană, Ina Coșeru, și cu președintele Grupului de prietenie Republica Moldova – Republica Estonia, Andrian Cheptonar.

La Guvern, deputații din cadrul Riigikogu se vor întâlni cu Viceprim-ministrul, Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, și cu șeful Biroului politici de reintegrare, Alin Gvidiani. Oficialii mai au planificate discuții cu șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks.

„Discuțiile abordate în cadrul vizitei se vor referi la oportunitățile de intensificare a colaborării dintre legislativul Republicii Moldova și al Republicii Estonia, precum și la parcursul european al țării noastre”, se mai arată în comunicatul Parlamentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, în perioada 22-23 noiembrie curent, ministrul francez delegat pentru Europa, Benjamin Haddad, a efectuat o vizită de lucru în Republica Moldova. În cadrul vizitei, ministrul a purtat discuții cu autoritățile moldovenești și s-a întâlnit cu reprezentanți ai întreprinderilor franceze care își desfășoară activitatea în Moldova.

#delegatie #Estonia #parlamentul republicii moldova #vizita de lucru

Elvețienii au respins duminică prin vot, după cum se anticipa, o inițiativă promovată de dreapta naționalistă, etichetată drept pro-rusă de adversari, care viza consolidarea neutralității țării, scrie antena3.ro.

Această inițiativă urmărea să înscrie în Constituție o politică de neutralitate consolidată și să excludă orice alianță cu o organizație militară și orice reluare a sancțiunilor economice împotriva unor terțe țări, cu excepția celor decise de ONU.

Propunerea a fost respinsă în mod covârșitor, 71% dintre voturi fiind împotrivă, conform unei proiecții inițiale a institutului de sondare gsf.bern, publicată la 30 de minute după închiderea ultimelor secții de votare.

Deputat socialist: Rămânem neutri, dar putem adera la sancțiunile anti-Rusia

„Rezultatul arată că rămânem angajați față de această politică de neutralitate, care permite Elveției să reia sancțiunile și să se poziționeze în lume”, a comentat Laurence Fehlmann Rielle, un membru socialist al parlamentului, la televiziunea publică elvețiană RTS.

Înrădăcinată în istoria Elveției de secole, neutralitatea țării este înscrisă în Constituția Federală încă din 1848. În baza acestei prevederi, națiunea nu se implică în războaiele dintre state.

Totuși, Elveția s-a raliat sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Moscovei, în urma invaziei ruse din Ucraina. De asemenea, țara a avut primul său mandat ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU în 2023 și 2024. Aceste aspecte au plasat chestiunea neutralității elvețiene în centrul dezbaterilor politice și mediatice.

Tabăra „neutralității flexibile” a câștigat la vot

Astfel, s-au profilat două tabere. Cei care susțin o neutralitate flexibilă apără capacitatea Confederației de a-și adapta politica la circumstanțe. Această logică a determinat Elveția să colaboreze cu NATO, fără a fi membră.

Neutralitatea „a fost întotdeauna folosită cu un anumit grad de flexibilitate”, a declarat recent ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis.

„Neutralitatea nu înseamnă că Elveția se uită în altă parte atunci când există o încălcare a normelor internaționale”, a mai spus el în timpul campaniei.

De cealaltă parte se află organizația suveranistă Pro Suisse, care a lansat inițiativa supusă votului, duminică. Aceasta, alături de Uniunea Democratică de Centrul (UDC), un partid naționalist de dreapta și cea mai mare forță politică a țării, se pronunță în favoarea unei interpretări mai stricte a neutralității.