Curs valutar
  • EUR
    20.1579
    0.3344%
  • USD
    17.9853
    0.2096%
  • RUB
    0.2220
    -0.3604%
  • RON
    3.7744
    0.3073%
  • UAH
    0.3939
    -0.4824%

Toate știrile

03 noiembrie 2026

Mai mulți turiști, mai mulți bani pentru moldoveni. Țara noastră participă și anul acesta la „Destinația Anului 2026”

08 Ian. 2026, 09:21
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
08 Ian. 2026, 09:21 // Economie //  Realitatea.md

Republica Moldova participă pentru al treilea an consecutiv la competiția „Destinația Anului”, ediția 2026, un concurs de anvergură organizat în România, care, în ultimii ani, a inclus și destinații turistice de pe malul drept al Prutului. Nominalizările la etapa națională pot fi făcute până la 15 ianuarie, iar publicul este invitat să propună locurile care merită recunoaștere pentru poveștile, experiențele și eforturile comunităților locale.

Despre regulile concursului la etapa națională și ce înseamnă participarea Republicii Moldova în această competiție, am discutat cu șeful secției dezvoltare de produs și infrastructură turistică de la Oficiul Național al Turismului, Valentin Ceban. În cadrul emisiunii „Zi de Zi” de la Radio Moldova, Valentin Ceban, a explicat care sunt noutățile ediției 2026.

„Participarea Republicii Moldova în acest concurs înseamnă, în primul rând, mai multă vizibilitate pe piața din România și la nivel internațional. Noi, la Oficiul Național al Turismului, depunem eforturi importante pentru promovarea Republicii Moldova ca destinație turistică, iar concursuri precum Destinația Anului vin să propulseze imaginea țării noastre”, a declarat Valentin Ceban.

Oficialul spune că așteptările pentru ediția următoare sunt mari, iar obiectivul este ca în competiție să fie incluse și destinații care nu au fost nominalizate anterior.

„Ne dorim ca anul viitor să vedem și alte destinații, noi, care să se facă remarcate”, a subliniat acesta.

Ediția din acest an vine cu schimbări importante. Una dintre ele este introducerea categoriei „Destinații ale Inspirației”, care vizează destinațiile câștigătoare din ultimii trei ani, atât din Republica Moldova, cât și din România.

„Toate destinațiile care au câștigat în ultimii trei ani titlul de Destinația Anului nu mai pot fi nominalizate în concurs. Ele vor avea, însă, un rol consultativ și vor putea nominaliza alte destinații din localitatea sau regiunea lor”, a explicat Valentin Ceban.

În total, competiția cuprinde opt categorii, la care publicul poate face nominalizări. Printre acestea se regăsesc:

  • Orașe care inspiră, categorie rezervată municipiilor cu notorietate națională;
  • Stațiuni balneare și turistice, deschise pe tot parcursul anului;
  • Tărâmuri fermecate, zone sau localități cu potențial turistic bazat pe natură, istorie și tradiții;
  • Sate de poveste, localități mici care oferă experiențe autentice rurale;
  • Joacă și adrenalină, o categorie nouă dedicată atracțiilor recreative și sportive pentru familii și copii;
  • Sanctuarele istoriei, care include obiective de patrimoniu istoric și spiritual, precum conacele și mănăstirile;
  • Tărâmul cunoașterii, dedicată muzeelor și instituțiilor cu rol educativ.
  • Cea mai bună promovare – o categorie specială, rezervată destinațiilor cu performanțe remarcabile în promovarea turistică.

„Această categorie, Tărâmul cunoașterii, reunește instituții și obiective turistice cu rol educativ și promovează știința, arta și cultura prin colecții, expoziții și programe interactive. Muzeele din Republica Moldova sunt un exemplu foarte bun aici”, a precizat reprezentantul Oficiului Național al Turismului.

Există și categoria „Cea mai bună promovare”, care nu este supusă votului public. „Aici pot aplica individual destinațiile, prin prezentarea unui material video de minimum trei minute, în care sunt evidențiate inițiativele de promovare realizate”, a explicat Valentin Ceban.

Pentru a fi eligibilă, o destinație trebuie să respecte câteva criterii esențiale.

„În primul rând, destinația trebuie să fie activă pe tot parcursul anului, să aibă turiști, o pagină de social media și un site activ, astfel încât noi să putem evalua corect activitatea acesteia”, a menționat Ceban.

De asemenea, sunt analizate investițiile realizate în ultimii doi ani, infrastructura turistică existentă, planurile pentru 2026 și viziunea de dezvoltare pe termen lung.

„Destinația trebuie să aibă o viziune clară, să ne motiveze și să explice de ce este cea mai bună și ce își propune pe viitor”, a adăugat el.

Participarea la „Destinația Anului” a adus deja rezultate vizibile pentru Republica Moldova. În 2023, satul Văleni, din raionul Cahul, a fost desemnat marele câștigător al distincției speciale „Destinația Anului în Republica Moldova”, iar Lunca Prutului de Jos a fost apreciată la categoria „Cea mai bună promovare”.

Potrivit organizatorilor, câștigătorii competiției au beneficiat de creșteri semnificative ale vizibilității și intenției de vizitare, confirmând faptul că „Destinația Anului” este mai mult decât un titlu simbolic: este o recunoaștere a muncii comunităților locale și a antreprenorilor din turism, cu un impact real asupra dezvoltării regiunilor.

Competiția națională este organizată de Oficiul Național al Turismului, cu susținerea Ministerului Culturii. Astfel, România și Republica Moldova își caută cele mai frumoase locuri, povești și experiențe care inspiră turiști de pretutindeni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Nov. 2026, 07:57
 // Categoria: Societate // Autor:  Valentina Buza
03 Nov. 2026, 07:57 // Societate //  Valentina Buza

Calotele glaciare din Groenlanda şi Antarctica se topesc de circa şase ori mai rapid decât în anii ’90, în contextul încălzirii globale care ameninţă să provoace creşterea nivelului mării, mai multe avalanşe şi nesiguranţa aprovizionării cu apă, potrivit a două rapoartepublicate. Sistemele de gheață „au nevoie de secole sau milenii pentru a se recupera după depășirea pragurilor”, a subliniat cercetătorul James Kirkham, relatează The Guardian.

Rapoartele, realizate de Iniţiativa internaţională pentru criosferă şi climă (ICCI), alături de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), avertizează în legătură cu consecinţele grave pentru rezervele de gheaţă la nivel global pe care le-ar avea creşterea temporară a temperaturilor globale peste pragul de 1,5 grade Celsius.

În 2015, comunitatea internaţională şi-a stabilit drept obiectiv limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale pentru a preveni cele mai grave consecinţe ale schimbărilor climatice. Deşi obiectivul nu a fost ratat încă în mod oficial, Organizaţia Naţiunilor Unite spune că acesta nu mai poate fi îndeplinit şi că va fi depăşit cel puţin temporar, un scenariu cunoscut sub denumirea „ratarea ţintei”.

Pentru a contracara această depăşire pe termen lung, omenirea va trebui, în cele din urmă, să intre într-o fază de emisii negative, când cantitatea de dioxid de carbon eliminată din atmosferă este mai mare decât cantitatea emisă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rezervele de gheaţă globale răspund „implacabil” chiar şi la o depăşire temporară, subliniază autorii rapoartelor.

O încălzire de peste 1,5 grade Celsius mai accentuată şi pe o durată mai lungă va accelera topirea permafrostului, care eliberează anual gaze cu efect de seră la o scară comparabilă cu cea a naţiunilor industrializate, destabilizând fundaţiile aşezărilor şi infrastructura. Creşte de asemenea riscurilor producerii unor alunecări de teren şi incendii de vegetaţie.

Cercetătorii estimează că un nivel sigur de încălzire pe termen lung pentru calotele polare ar trebui să fie mult mai apropiat de 1°C și posibil chiar sub acest prag, au notat jurnaliştii publicaţiei britanice The Guardian.

În cazul ghețarilor, raportul arată că, dacă încălzirea globală ar fi readusă la 0,8°C, aceștia ar păstra aproximativ 70% din volumul actual, pe o perioadă de mai multe secole.