UPDATE

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan sau alți funcționari din cadrul Ministerului Culturii nu au discutat cu Geta Burlacu referitor la includerea sau la excluderea artistei din programul zilei de 27 august, se arată în reacția transmisă de Ministerul Culturii către redacția Realitatea. Excluderea a fost decisă din motive tehnice și artistice, precizează autoritatea.

ȘTIREA INIȚIALĂ

Geta Burlacu susține că i s-a interzis să cânte în Piața Marii Adunări Naționale de Ziua Independenței. S-ar întâmpla după ce cântăreața a participat, alături de primarul Capitalei, la prezentarea noii rute de autobuz spre Dumbrava.

Artista afirmă că a apelat la Ion Ceban pentru a avea transport în localitate și a adunat semnături de la locuitori. Ulterior, a venit primarul și împreună cu mai mulți localnici, printre care era și artista, a urcat în autobuz, pentru a vedea traseul.

„Ni s-a promis că în scurt timp va fi pornită o rută Chişinău-Dumbrava. În sfârșit, atâta lume, inclusiv părinții mei pensionari și copiii mei, se vor bucura de transport public care îi va duce spre Chișinău. Și ar fi fost totul foarte plăcut și pozitiv pentru mine, dacă ieri seara nu aș afla că am fost scoasă de pe lista de interpreți pentru concertul din 27 august, pentru Ziua Independenței, organizat de Guvern. „Mai puțin să te cătăi cu Vanea prin avtobus” – cam acesta a fost mesajul. Sergiu Prodan, serios?”, scrie artista pe rețelele de socializare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Redacția Realitatea a încercat să îl telefoneze pe ministrul Sergiu Prodan, pentru a-i solicita comentarii pe marginea cazului, însă telefonul oficialului este deconectat. Am transmis Ministerului Culturii o solicitare, în care cerem reacție. Revenim cu alte informații la subiect, imediat ce obținem declarația instituției.

#autobuz #Ceban #concert #Geta Burlacu #Ziua Independentei

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.