Aproape 70% dintre serviciile publice din Republica Moldova pot fi accesate în format digital. Din cele 636 de servicii publice disponibile, 445 sunt deja digitalizate. Pentru mediul de afaceri, gradul de digitalizare a depășit 80%, în timp ce în cazul serviciilor destinate cetățenilor acesta este de peste 60%.

Potrivit Agenției de Guvernare Electronică, și numărul solicitărilor depuse online este în creștere. În primele șase luni ale anului 2026, 71% dintre cererile pentru servicii publice au fost depuse online, cu șapte puncte procentuale mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În total, în perioada ianuarie-iunie 2026 au fost înregistrate 4 518 140 de solicitări. Dintre acestea, 3 208 828, sau 71%, au fost depuse online, iar alte 1 309 312, echivalentul a 29%, au fost depuse la ghișeu.

Digitalizarea serviciilor publice contribuie la reducerea timpului necesar pentru accesarea acestora, a numărului de deplasări la instituții și a costurilor suportate de cetățeni și companii. Numai în anul 2025, utilizarea serviciilor publice digitale a generat economii estimate la peste 853 de milioane de lei, prin reducerea timpului necesar pentru accesarea și prestarea serviciilor.

Toate serviciile publice sunt disponibile în portalul guvernamental unic EVO, evo.gov.md, unde acestea sunt prezentate indiferent de modul în care pot fi accesate – online, hibrid sau la ghișeu.

În prezent, 26 de instituții publice oferă toate serviciile lor în format online. Acestea reprezintă peste 43% din totalul prestatorilor de servicii publice din țară.

Pe portalul EVO, utilizatorii pot verifica pentru fiecare instituție gradul de digitalizare, lista serviciilor disponibile, modalitatea de accesare, inclusiv online, la ghișeu sau prin Centrele Unificate de Prestări Servicii (CUPS), precum și datele de contact.

Autoritățile își propun ca până în anul 2030 să atingă obiectivul de transformare digitală integrală a serviciilor publice, astfel încât acestea să poată fi accesate simplu și de oriunde, fără deplasări inutile la instituții.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Agentia de Guvernare Electronica #servicii publice digitale

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.