Numărul rachetelor antigrindină utilizate anual în Republica Moldova a înregistrat o scădere constantă în ultimii ani, de la peste 10 mii în 2021 la aproximativ 3 mii în 2025. În același interval, s-a redus și numărul zilelor cu intervenții, de la 42 la 22 pe an, a precizat Serviciul Antigrindină într-un răspuns pentru IPN.
Potrivit Serviciului Antigrindină, activitatea este coordonată în funcție de prognozele meteorologice, iar frecvența intervențiilor depinde de intensitatea fenomenelor atmosferice. Scopul sistemului este diminuarea riscurilor provocate de grindină asupra culturilor agricole, prin utilizarea rachetelor care dispersează particule de iodură de argint pentru a preveni formarea bucăților mari de gheață.
În perioada 2021–2025 au fost utilizate rachete de tip „Loza-2” și „Loza-7”, iar eficiența intervențiilor a fost estimată între 90% și 99%. Sistemul acoperă peste 1,6 milioane de hectare, dintre care circa 1,3 milioane sunt terenuri agricole, și include 12 unități speciale și 132 de puncte rachetare active în 22 de raioane, municipiul Bălți și UTA Găgăuzia. Autoritățile intenționează extinderea zonei protejate cu încă 250 de mii de hectare.
Datele Serviciului Hidrometeorologic de Stat arată că grindina este un fenomen obișnuit în perioada aprilie–octombrie, cu o medie de 1–2 zile anual la nivel național, dar care poate ajunge până la 7–8 zile în zonele deluroase, precum Codrii și Podișul Nistrean.
Specialiștii menționează că, deși condițiile de formare a grindinei pot fi estimate cu câteva zile înainte, localizarea exactă și intensitatea fenomenului pot fi anticipate cu precizie doar cu câteva ore înainte. Printre principalele provocări ale sistemului se numără costurile ridicate ale rachetelor, necesitatea modernizării echipamentelor și dificultățile de intervenție în condiții meteo severe.
