Deputatul PAS Radu Marian a anunțat lansarea reformei administrației publice locale, care prevede reducerea numărului de primării prin amalgamare, fără desființarea satelor. Prima etapă a procesului o reprezintă consultările publice cu autoritățile locale și cetățenii.

„Avem nevoie de primării mai mari, mai puternice, care să poate să implementeze proiect majore naționale sau cu finanțare UE – de infrastructură, economice și/sau sociale. Ca să implementeze proiecte mai mari, primăriile au nevoie de specialiști, ingineri etc și mai multe venituri de la o populație mai mare”, a scris Radu Marian pe Facebook.

Reforma va viza și raioanele, iar pachetul legislativ este planificat pentru vara anului 2026.

Potrivit deputatului PAS, procesul de amalgamare a primăriilor va avea loc în mai multe etape. Până în primăvară, Guvernul și deputații vor desfășura consultări cu primarii, aleșii locali și cetățenii pentru a stabili care este cea mai potrivită formulă de consolidare și ce localități ar urma să se unească. În această etapă nu se iau decizii finale, ci se discută opțiunile și se colectează opinii.

„În vara 2026 planificăm să adoptăm pachetul legislativ. În tot acest timp, administrațiile locale de nivelul 1 vor avea posibilitatea să se amalgameze voluntar (cu stimulente mai clare și generoase) până la un anumit termen limită. Pentru primăriile care nu se vor „uni” voluntar, va fi aplicată amalgamarea normativă”, mai scrie deputatul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#amalgamare #Primării #Radu Marian

Relațiile dintre Republica Moldova și România au depășit legăturile lingvistice, istorice și culturale, fiind consolidate tot mai mult prin proiecte comune în energetică, economie și infrastructură. O spune Andrei Stoian, unul dintre coordonatorii volumului „România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE”, lansat luni la Chișinău. Potrivit acestuia, integrarea europeană a Moldovei se produce deja în mai multe domenii, chiar înainte de aderarea propriu-zisă la UE, transmite IPN.

Andrei Stoian a explicat că această apropiere este vizibilă în special în sectorul energetic, prin interconectările dintre cele două țări, inclusiv gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Alte exemple sunt aderarea Republicii Moldova la sistemul european de plăți SEPA și facilitățile de roaming, care permit cetățenilor să beneficieze de servicii mai accesibile.

În același timp, Andrei Stoian a subliniat importanța experienței României în procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, astfel încât Chișinăul să poată evita unele greșeli făcute de București. El a menționat că volumul analizează cooperarea bilaterală în domeniile economic, cultural, al infrastructurii și securității, fiind destinat publicului de pe ambele maluri ale Prutului, studenților și factorilor de decizie.

„Este un instrument de a măsura, până la urmă, distanța între promisiunea politică și rezultatele concrete”, a declarat Andrei Stoian.

La rândul său, celălalt coordonator al lucrării, Victor Vevera, a menționat că legăturile lingvistice și culturale dintre cele două state s-au extins în domeniile energetic și al infrastructurii. Potrivit acestuia, contribuțiile autorilor oferă o imagine amplă a cooperării bilaterale și a sprijinului acordat de România parcursului european al Republicii Moldova.

„România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE” cuprinde șase capitole, care abordează negocierile de aderare, relațiile dintre București, Chișinău și Bruxelles, interconectările energetice și economice, reziliența democratică, problema transnistreană și opinia publică din Republica Moldova. Printre autorii volumului se numără guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Mîțu și președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu.

Este al zecela volum al seriei de Caiete Documentare Club România și poate fi descărcat gratuit de pe site-ul Revistei Române de Dezvoltare.