Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Mai puțini elevi au promovat examenele de gimnaziu în 2025. MEC anunță rezultatele preliminare

24 Iun. 2025, 16:05
 // Categoria: Societate // Autor:  Cătălina Boico
24 Iun. 2025, 16:05 // Societate //  Cătălina Boico

În 2025, rata de promovare a examenelor naționale de absolvire a gimnaziului a scăzut la 88,78%, față de 94,9% în anul precedent. Cele mai dificile discipline pentru elevi au fost Matematica și Limba română pentru alolingvi, cu rate de promovare de 77,8% și, respectiv, 82,7%.

„Ne-am dorit un examen corect și integru, la nivelul întregii țări, astfel încât rezultatele să reflecte cu adevărat cunoștințele elevilor. Putem spune că nivelul de integritate a fost, în mare parte, atins — vedem o apropiere a rezultatelor de cele pe care le anticipam, pe baza experienței de anul trecut și a performanțelor de la testele PISA. Imaginea este, anul acesta, mai clară decât în anii precedenți. Totuși, este evident că mai avem încă de lucru în ceea ce privește asigurarea deplină a integrității”, a declarat ministrul educației și cercetării, Dan Perciun.

Din numărul total de note la toate probele de examen, 7,7% sunt note de 9 sau de 10, 17,6% sunt note de 8, 44,2% sunt note de 6 sau de 7, 19,7% sunt note de 5 și 10,8% sunt note de 4, 3, 2 sau 1. Cea mai mare notă medie – 6,51 – este la Istoria românilor și universală și cea mai mică notă medie – 5,90 – la Limba și literatura română alolingvi.

Totodată, în sesiunea curentă 114 candidați au fost eliminați din examen pentru fraudă, dintre care: 12 – la Istoria românilor și universală, 65 – la Matematică, 3 – la Limba și literatura română și 34 – la Limba și literatura română pentru alolingvi.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării (MEC), la sesiunea de examene au fost admiși peste 32.000 de candidați. La Istoria românilor și universală au fost scrise 29.213 de teste, la Matematică – 29.501 de teste, la Limba și literatura română – 23.834 de teste, la Limba și literatura rusă – 5.463 de teste și la Limba și literatura română alolingvi – 5.521 de teste.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe parcursul zilei de marți, 24 iunie, candidații își pot vedea online testele, iar datele de acces la platformă sunt individuale. Instrucțiunile de acces au fost transmise fiecărui elev prin intermediul instituțiilor de învățământ în care și-au făcut studiile.

Tot astăzi, în intervalul orelor 09:00 – 18:00, candidații care nu sunt de acord cu rezultatele evaluării pot depune cerere de examinare a contestației la instituția de învățământ în care și-au făcut studiile. Acestea vor fi examinate în perioada 25 iunie – 1 iulie, iar rezultatele finale ale sesiunii de bază vor fi anunțate la data de 2 iulie 2025.

Sesiunea suplimentară pentru examenele naționale de absolvire a gimnaziului va fi organizată în perioada 08 – 11 iulie 2025.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.