Ministerul Afacerilor Interne (MAI) se alătură și în acest an Campaniei Internaționale „16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen”, marcată anual în perioada 25 noiembrie – 10 decembrie.

În timpul celor „16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen” sunt concentrate global eforturile pentru a informa, sensibiliza și conștientiza opinia publică cu privire la gravitatea consecințelor violenței asupra femeii, precum și aplicarea mecanismelor disponibile de prevenire și combatere la nivel comunitar, regional și național.

„Cu determinare, MAI urmărește scopul acestei campanii prin intermediul Centrului de Justiție Familială al Poliției, o inițiativă recentă care reprezintă punctul central al intervenției naționale pentru a combate acest flagel. Inspirat de practici eficiente atât din statele europene, cât și din Statele Unite ale Americii, acest centru adună resursele organelor de poliție, justiție, sănătate și protecție socială, oferind un răspuns coordonat la violența în familie.

Cu suportul partenerilor de dezvoltare și organizațiilor internaționale, așa cum Oficiul Consiliului Europei la Chișinău, Fundația Te Doy, UN Women, Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) și Misiunea OSCE în Republica Moldova, dar și alături de alte organizații care aduc un aport considerabil în eradicarea fenomenului violenței în familie, MAI va desfășura o diversitate de evenimente consacrate acestei Campanii, inclusiv ateliere de instruire și seminarii pentru a consolida abilitățile profesionale ale polițiștilor, asistenților sociali și altor specialiști implicați direct în măsurile de prevenire și soluționare a cazurilor de violență domestică”, se arată într-un comunicat al MAI.

La demararea Campaniei, angajații din cadrul autorităților subordonate ale MAI, prezenți în localitățile atât rurale cât și urbane din țară, vor distribui materiale informative, vor discuta cu cetățenii despre recomandările și măsurile de bază pentru protecție, vor desfășura întruniri cu cetățenii pe subiect, vor continua să abordeze agresorii pentru descurajarea comportamentului delincvent al acestora, precum și alte acțiuni prevăzute în matricea elaborată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prevenirea și combaterea violenței față de femei și protecția victimelor violenței în familie reprezintă o prioritate de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și este unul din obiectivele Guvernului transpus în Programul național pentru prevenirea și combaterea violenței față de femei și a violenței în familie pentru anii 2023-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 332/2023.

În vederea reducerii cazurilor de violență față de femei și diminuării fenomenului violenței în familie, MAI a instituit mecanismul interinstituțional de analiză și monitorizare a cazurilor de violență în familie soldate cu deces sau cu vătămare gravă a integrității corporale a victimelor. Prin funcționarea Comisiei vizate, asigurăm o abordare mult mai largă a fenomenului pentru a avea capacitatea de a ajusta în modul cel mai eficient mecanismele și actele normative ce pun în aplicare Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de le Istanbul).

De asemenea, pentru oferirea unui răspuns ferm, bazat pe caracterul multidimensional și intersectorial al asistenței acordate victimelor violenței sexuale, MAI, a elaborat și pus în aplicare Metodologia și Instrucțiunea de lucru a echipei de intervenție în cazurile de violență sexuală, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 223/2023.

„Știind cât e de important ca comunitățile să se implice activ în prevenirea și contracararea violenței domestice, accentuăm că fiecare persoană are un rol esențial în schimbarea acestei realități. Este important să ținem cont de faptul că violența în familie nu este doar o problemă socială, ci și o amenințare la adresa siguranței și drepturilor omului. Prin aceste zile de activism, transmitem mesajul că niciodată nu este târziu să punem capăt tăcerii și să construim o societate în care fiecare persoană să se simtă în siguranță în propriul cămin.

Ministerul Afacerilor Interne adresează un apel către societate să se alăture eforturilor noastre și să nu tolereze violența în familie. În această perioadă, ne solidarizăm cu victimele și subliniem importanța schimbării percepțiilor și a comportamentelor care perpetuează violența. Este un moment de acțiune, un moment de a vorbi și de a pune capătul tăcerii care adesea înconjoară această problemă gravă. Oranjăm lumea pentru a atrage atenția asupra unei realități care necesită implicarea noastră colectivă ca să fie schimbată”, menționează responsabilii MAI.

Pentru a solicita ajutorul echipei Centrului de Justiție Familială al Poliției, persoanele pot apela serviciul de urgență 112 sau Telefonul de încredere pentru femei și fete: 0 8008 8008.

#campanie #MAI #violenta

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor, scrie Bani.md.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.