MAI vrea să consolideze securitatea frontalieră. A fost aprobat un plan de acțiuni pentru 2021-2023

Cabinetul de miniștri a aprobat astăzi Planul de acțiuni pentru anii 2021-2023 privind implementarea Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat.

Documentul urmărește consolidarea securității frontaliere și facilitarea trecerii frontierei, contribuind, totodată, la realizarea obiectivului strategic de aderare la UE.

„Prioritățile trasate pentru următoarea perioadă se referă la prevenirea și combaterea infracționalității transfrontaliere, eficientizarea acțiunilor statului în domeniul migrației, precum și dezvoltarea cooperării interinstituționale și internaționale pentru asigurarea securității frontaliere. Totodată, documentul prevede activități de formare a profesională a angajaților din sistem, inclusiv prin realizarea schimbului de experiență în cadrul misiunilor internaționale și instruirea acestora în baza unor programe speciale”, anunță Guvernul.

Printre acțiunile prevăzute de document se numără:

dotarea poliției de frontieră cu echipamente moderne;
îmbunătățirea condițiilor de muncă și a pachetului social pentru personal;
modernizarea infrastructurii punctelor de trecere a frontierei de stat;
micșorarea timpului de vămuire a mărfurilor,
automatizarea procedurilor de control la trecerea frontierei, prin implementarea unui sistem electronic de management al rândurilor.

Planul mai include și acțiuni ce vizează controlul și patrularea comună la frontiera moldo-română și cea moldo-ucraineană.

Costul estimativ pentru realizarea planului aprobat constituie circa 270 milioane lei, acesta urmând să fie acoperit din bugetele autorităților implicate (Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Serviciul Vamal, Ministerul Apărării), precum și din surse externe.

#strategie #MAI #frontieră

Rusia, care devastează sau distruge numeroase situri istorice, încearcă să „şteargă identitatea istorică şi culturală a Ucrainei”, a declarat marţi Consiliul Europei, denunţând „intenţiile genocidare” ale Moscovei.

Într-o declaraţie referitoare la distrugerea patrimoniului cultural din Ucraina, Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei „şi-a reiterat condamnarea războiului de agresiune în curs împotriva Ucrainei şi şi-a reafirmat angajamentul ferm faţă de independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internaţional”.

Organizaţia paneuropeană a deplâns „atacurile continue ale Federaţiei Ruse asupra siturilor de patrimoniu cultural din Ucraina, cu încălcarea dreptului internaţional umanitar”.

„Având în vedere că mai mult de o mie de situri culturale au fost deteriorate sau distruse de la începutul războiului, Congresul a subliniat că ţintirea şi jefuirea siturilor culturale par să reflecte o politică sistematică care vizează ştergerea identităţii istorice şi culturale a Ucrainei, asemănătoare unei intenţii genocidale”, se adaugă în declaraţia adoptată marţi.

Rusia a fost membră a Consiliului Europei, dar a fost expulzată în martie 2022, la câteva săptămâni după agresiunea sa împotriva Ucrainei.

„Federaţia Rusă trebuie să plătească despăgubiri pentru daunele cauzate patrimoniului istoric, cultural şi religios”, adaugă Consiliul Europei, care a înfiinţat la începutul lunii aprilie un Registru al daunelor cauzate de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.

În declaraţia sa, Congresul Autorităţilor Locale „invită autorităţile locale şi regionale din întreaga Europă să îşi intensifice eforturile pentru a ajuta Ucraina prin stabilirea unor parteneriate reale în ceea ce priveşte patrimoniul cultural”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Înfiinţat în 1949, Consiliul Europei este o organizaţie internaţională cu sediul la Strasbourg, care reuneşte cele 46 de ţări semnatare ale Convenţiei europene a drepturilor omului.

#Consiliul Europei #Federatia Rusa #Ucraina