Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat luni, 24 februarie, la deschiderea expoziției de artă „Februarie 2022: Ecouri”, semnată de pictorița Valeria Duca. Expoziția, găzduită de Muzeul Național de Artă a Moldovei, este un omagiu adus curajului poporului ucrainean și solidarității de care cetățenii Republicii Moldova au dat dovadă față de cei care au fugit din calea războiului. Publicul o poate vizita în perioada 25 februarie – 16 martie 2025.

„Ucraina ne oferă în fiecare zi lecții de curaj și reziliență. Noi ne bucurăm de pace datorită ucrainenilor. În primele zile ale războiului, oamenii noștri au fost acolo, la punctele de trecere a frontierei, ca să ajute refugiații. Expoziția Valeriei Duca ne reamintește de acele zile, săptămâni și luni – de umanitate, generozitate, solidaritate – și de faptul că doar împreună putem rezista”, a subliniat șefa statului.

La eveniment au participat și Ambasadorul agreat al Ucrainei, Păun Rohovei, și Reprezentanta Agenției ONU pentru Refugiați în Republica Moldova, Anne-Marie Deutschlander.

Pictorița Valeria Duca a vorbit despre impactul pe care l-a avut experiența trăită în centrele pentru refugiați din Moldova.

„După mulți ani departe de casă, în februarie 2022 m-am întors și am petrecut o lună în centrele de refugiați. Această expoziție este rodul muncii mele din ultimii trei ani. Este despre noi și ne reamintește de reziliența de care poporul nostru a dat dovadă în cele mai dificile momente”, a povestit Valeria.

Organizată de Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) și Muzeul Național de Artă al Moldovei, la inițiativa Președinției Republicii Moldova, cu sprijinul Congresului Național al Ucrainenilor din Moldova, Intersos Moldova și Asociației pentru Cultură și Artă Ucraineană „PTASHKA”, expoziția „Februarie 2022: Ecouri” este o invitație la reflecție asupra valorii libertății, păcii și sprijinului reciproc, aducând în prim-plan realitatea războiului prin ochii celor care l-au trăit.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Luni, 24 februarie, la trei ani de la începutul războiului din Ucraina, lideri din 13 țări s-au reunit la Kiev, pentru a-și reafirma sprijinul față de țara atacată de Rusia. Alți 24 de lideri internaționali, printre care Maia Sandu, au participat prin videoconferință.

Războiul, pe care Kremlinul l-a numit tot timpul o „operațiune militară specială de denazificare și demilitarizare” a statului vecin care refuză să i se subordoneze, se întinde pe sute de kilometri de linii de front, a devastat diverse zone din țară, a ucis zeci de mii de oameni și a strămutat alte milioane de persoane.

#expozitie #Maia Sandu #razboi

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.