Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a întâlnit vineri, 28 aprilie curent, cu un grup de artiști, scriitori și actori.

Potrivit unui comunicat de presă al Președinției, Maia Sandu a vorbit despre preocupările lor privind situația din domeniul culturii. Totodată, a discutat și despre rolul oamenilor de artă la coeziunea societății, menționându-se că anume ei au fost cei care au călăuzit poporul în vremuri de răscruce.

„Acum, Republica Moldova este în situația în care trebuie să demonstreze clar că vrea să fie parte a lumii libere. Uniunea Europeană este singura noastră șansă ca să rămânem un stat independent și democratic”.

În context, șefa statului a menționat că Adunarea „Moldova Europeană”, care va fi organizată la 21 mai 2023 în PMAN, reprezintă un bun prilej ca „toți cetățenii noștri să spună răspicat că-și doresc o viață sigură și prosperă la ei acasă”.

Pe final, le-a mulțumit celor prezenți pentru munca asiduă la dezvoltarea culturii și i-a îndemnat să contribuie prin acțiunile lor la procesul de europenizare a țării.

#Adunarea Naţională Moldova Europeană #Maia Sandu #oameni de cultura

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.