Noi știm că la Moldovagaz s-au făcut foarte multe lucruri abuzive timp de zeci de ani și am tot auzit că sunt implicați în scheme de corupție oameni de la Moldovagaz și din Guvern, a declarat președintele Republicii Moldova, Maia Sandu în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la JurnalTV, scrie Bani.md.

Dacă ne amintim, în 2017, a fost modificată legea care interzice Curții de Conturi să facă verificări la Moldovagaz și la alte întreprinderi din această categorie. Și până în 2017 se găsea cineva de la guvernare care făcea tot posibilul ca să nu ajungă Curtea de Conturi la Moldovagaz. Și e clar de ce se făcea acest lucru, pentru că cineva voia să ascundă anumite lucruri de acolo, a precizat Maia Sandu.

În opinia președintelui, acolo e clar că o parte din datorii s-au acumulat managementului defectuos și datorită corupției. Or, pe lângă auditul internațional trebuie și un control. „Și o să ne putea da cu părerea ce s-a întâmplat la această companie”.

Problema e că la Moldovagaz s-a furat foarte mulți ani și o parte din aceste datorii pe care le prizintă Gazprom vin de pe urma managementului defectuos și a corupției. Va fi mai greu acum să se descopere aceste scheme pentru că au trecut mulți ani, dar oricum merită să fie făcute verificări, a mai spus Sandu.

Maia Sandu s-a întrebat retoric de ce nu s-au făcut rezerve de gaz când prețurile erau mici ca să nu pățească guvernul ceea ce s-a întâmplat recent să rămâi fără gaze a doua zi.

După expirarea contractului cu Gazprom, secretarul de presă al concernului, Serghei Cuprianov declara că Republica Moldova trebuie să-și achite inițial datoria pe care o are la gaz li după să se așeze la masa de negocieri. Datoria invocată era de 403 mil. USD, iar cu tot cu penalități se ridică la 709 mil. USD.

În protocolul contractului la gaz dintre Moldovagaz și Gazprom nu se regăsește suma datoriei pe care urmează să o ramburseze compania moldovenească. Aceasta urmează a fi stabilită după efectuarea auditului.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu declara anterior că pe parcursul a 30 de ani în care s-au semnat protocoale nu a fost rezolvată problema acestor datorii. Unele dintre ele sunt încă din anul 1994. ”Este important să fie stabilită suma acestor creanțe după care în 5 ani să se găsească soluții de reeșalonare”.

#Gazprom #Maia Sandu #Moldovagaz

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.