Președinta Maia Sandu a avertizat asupra pericolelor propagandei ruse și ale războiului informațional, afirmând că acestea reprezintă o amenințare reală pentru societățile democratice. Șefa statului susține că nu deține informații concrete despre eventualele planuri ale Rusiei pentru Republica Moldova în următorii ani, însă consideră că Kremlinul își adaptează constant tacticile de influență după eșecurile înregistrate în alte state. Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastui lui Nicolae Chicu.

Maia Sandu a declarat că alegerile din alte țări, inclusiv cele care urmează să aibă loc în Armenia, ar putea oferi indicii despre metodele pe care Moscova le va utiliza în viitor pentru a încerca să influențeze procesele democratice.

„Probabil că rușii au învățat din eșecul lor în Republica Moldova și vor încerca să corecteze anumite mecanisme pe care le-au utilizat anterior. Noi trebuie să urmărim atent ce face Kremlinul în alegerile din alte țări, dar și să fim foarte atenți la ceea ce se întâmplă aici, acasă”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a atras atenția asupra pericolului reprezentat de propaganda rusă și de războiul informațional, afirmând că, deși armata rusă întâmpină dificultăți pe frontul din Ucraina, influența propagandei continuă să afecteze percepțiile oamenilor.

Potrivit acesteia, războiul cognitiv este una dintre cele mai mari provocări ale momentului, deoarece este mai greu de identificat și de combătut decât amenințările convenționale.

„Propaganda rusă reușește să cucerească mințile oamenilor. Războiul cognitiv este foarte periculos. Este mai greu de văzut și de înțeles, dar efectele sale sunt serioase”, a subliniat șefa statului.

Maia Sandu a oferit drept exemplu reacțiile apărute în mediul online după incidente provocate de drone rusești în regiune, menționând că unele persoane ajung să manifeste simpatie față de cei care generează amenințări la adresa securității lor. În opinia sa, astfel de situații demonstrează impactul pe care propaganda îl poate avea asupra societății și necesitatea consolidării rezilienței informaționale a cetățenilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Maia Sandu #război cognitiv

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a refuzat inițierea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese în privința primarului general al municipiului Chișinău, Ion Ceban. Decizia a fost luată după o sesizare în care se reclama că edilul ar fi încheiat mai multe contracte de împrumut cu angajați ai Primăriei.

Sesizarea a fost depusă la ANI în data de 6 august și viza relațiile patrimoniale dintre Ceban și mai mulți colegi de serviciu. Autorul sesizării a susținut că acestea ar putea genera un interes personal pentru primar și i-ar putea afecta imparțialitatea în luarea deciziilor care îi vizează pe subalternii săi.

În cadrul verificării prealabile, inspectorul de integritate a solicitat Primăriei Chișinău informații și acte relevante, inclusiv contractele de împrumut și actele administrative emise de Ceban în raport cu persoanele indicate în sesizare.

În urma verificărilor, ANI a constatat că nu există dovezi privind un interes personal, material sau nematerial al lui Ion Ceban care să fi influențat sau să poată influența exercitarea imparțială și obiectivă a atribuțiilor de primar.

Autoritatea precizează că simpla existență a unei relații de subordonare între primar și un angajat, precum și încheierea unui contract de împrumut între două persoane fizice, nu constituie, prin ea însăși, un conflict de interese. Pentru existența unui asemenea conflict trebuie să existe o legătură între interesul personal și exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Astfel, ANI a stabilit că nu există aparența unei încălcări a regimului juridic al conflictelor de interese și a dispus refuzul inițierii controlului în privința lui Ion Ceban.

Este al doilea caz recent în care ANI refuză inițierea unui control în privința primarului. În august, Autoritatea a respins o sesizare prin care se solicita verificarea sursei banilor folosiți de Ceban pentru plata litigiilor și procedurilor judiciare legate de interdicția de a intra pe teritoriul României.

În explicațiile oferite ANI, Ceban a declarat că banii provin dintr-un împrumut acordat de sora sa. Autoritatea a analizat declarația de avere și interese personale a edilului pentru anul 2025, în care acesta a indicat un împrumut de 31.000 de euro, precum și plata unor servicii juridice în valoare de 188.225 de lei românești, efectuată la 22 iulie 2025. ANI a constatat că veniturile persoanei care i-a acordat împrumutul puteau acoperi „cu ușurință” suma împrumutată lui Ceban.