Președinta Maia Sandu a avertizat asupra pericolelor propagandei ruse și ale războiului informațional, afirmând că acestea reprezintă o amenințare reală pentru societățile democratice. Șefa statului susține că nu deține informații concrete despre eventualele planuri ale Rusiei pentru Republica Moldova în următorii ani, însă consideră că Kremlinul își adaptează constant tacticile de influență după eșecurile înregistrate în alte state. Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastui lui Nicolae Chicu.

Maia Sandu a declarat că alegerile din alte țări, inclusiv cele care urmează să aibă loc în Armenia, ar putea oferi indicii despre metodele pe care Moscova le va utiliza în viitor pentru a încerca să influențeze procesele democratice.

„Probabil că rușii au învățat din eșecul lor în Republica Moldova și vor încerca să corecteze anumite mecanisme pe care le-au utilizat anterior. Noi trebuie să urmărim atent ce face Kremlinul în alegerile din alte țări, dar și să fim foarte atenți la ceea ce se întâmplă aici, acasă”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a atras atenția asupra pericolului reprezentat de propaganda rusă și de războiul informațional, afirmând că, deși armata rusă întâmpină dificultăți pe frontul din Ucraina, influența propagandei continuă să afecteze percepțiile oamenilor.

Potrivit acesteia, războiul cognitiv este una dintre cele mai mari provocări ale momentului, deoarece este mai greu de identificat și de combătut decât amenințările convenționale.

„Propaganda rusă reușește să cucerească mințile oamenilor. Războiul cognitiv este foarte periculos. Este mai greu de văzut și de înțeles, dar efectele sale sunt serioase”, a subliniat șefa statului.

Maia Sandu a oferit drept exemplu reacțiile apărute în mediul online după incidente provocate de drone rusești în regiune, menționând că unele persoane ajung să manifeste simpatie față de cei care generează amenințări la adresa securității lor. În opinia sa, astfel de situații demonstrează impactul pe care propaganda îl poate avea asupra societății și necesitatea consolidării rezilienței informaționale a cetățenilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Maia Sandu #război cognitiv

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.