Chiar dacă sistemul opune rezistență, vetting-ul procurorilor și judecătorilor va continua. O spune președinta Maia Sandu, potrivit căreia sistemul este incapabil de autocurățare, iar evaluarea externă a integrității judecătorilor și procurorilor este singura modalitate de redresare a justiției. Șefa statului recunoaște că reforma are loc mai lent decât au anticipat autoritățile, însă spune că guvernarea este determinată să meargă până la capăt în procesul de curățare a justiției, notează IPN.

Președinta Maia Sandu spune că unii reprezentanți ai sistemului procuraturii și instanțelor judecătorești depun eforturi considerabile pentru a discredita procesul de vetting. Șefa statului spune că miza acestor persoane este de a împiedica reformarea justiției pentru a continua abuzurile comise în ultimii ani.

„Rezistența la reformă este mare. Rezistența nu este la minister, ci este în rândul judecătorilor și procurorilor care nu vor să se desprindă de sistemul vechi, în care unii dintre ei făceau orice își doreau, strângeau bani ilegal, prin abuzuri. Acești oameni încearcă să discrediteze reforma, să discrediteze guvernarea, în speranța că va veni altă lume la putere și-i va lăsa să facă ce au făcut timp de 30 de ani. Noi mergem înainte, chiar dacă cu viteză mult mai mică decât ne-am fi dorit. Nu există altă cale. Recunoaștem că această reformă este tergiversată, dar nu am auzit de la nimeni o alternativă”, a spus președinta Maia Sandu în cadrul emisiunii „NordNews Live”.

Șefa statului spune că procesul de vetting trebuie să fie finalizat în anul 2025, când vor fi resimțite primele efecte ale evaluării externe. Maia Sandu spune că grație vetting-ului în sistem își vor continua activitatea doar persoanele integre. De asemenea, vor fi aduși profesioniști tineri care vor suplini locurile rămase vacante.

„Trebuie să continuăm evaluarea integrității judecătorilor și procurorilor pentru că sistemul nu este capabil să se curețe de unul singur. Dacă era capabil, nu veneam noi cu această propunere. Chiar dacă durează, procesul va continua. Sper ca într-un an sau un an și jumătate să vedem finalitatea acestui proces de curățare. Ulterior, vom avea oameni noi care vor veni în sistem, care vor avea nevoie de instruiri, de dezvoltare profesională. E important să avem oameni onești, dar în același timp trebuie să fie și buni profesioniști. E lungă calea, dar e singura cale pe care vom insista”, a explicat Maia Sandu.

Președinta Republicii Moldova spune că în raport cu puterea judecătorească își onorează obligațiile prevăzute în Constituție, numind judecători la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Maia Sandu dă asigurări că nu poartă pică niciunui magistrat și nici nu favorizează pe nimeni.

„Eu am rolul de a numi judecători la recomandarea Consiliului Superior al Magistraturii. În modul cel mai transparent mi-am spus punctul de vedere atunci când pe masa mea au ajuns nume de oameni în raport cu care am avut semne de întrebare. Acele dosare le-am întors la CSM, dacă CSM decide că acești oameni merită să rămână în sistem eu sunt obligată, după lege, să semnez decretele. Toată discuția mea cu judecătorii este publică, transparentă. Nu promovez pe nimeni și nu am nimic împotriva cuiva”, a mai spus președinta Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Maia Sandu #reforma #vetting

Grupul auto german Volkswagen a anunţat luni reconversia fabricii sale din Osnabruck (vestul Germaniei), un simbol al orientării industriei auto germane, care trece în prezent printr-o criză de amploare, către sectorul apărării în plină expansiune, informează AFP și Agerpres, transmite Digi24.

Având în vedere cererea scăzută pentru autoturisme, carnetele de comenzi pline ale producătorilor de armament oferă posibile debuşeuri pentru fabricile subutilizate ale producătorilor auto. În acest context, grupul Volkswagen, care deţine zece mărci (VW, Porsche, Audi, Skoda), a informat că a „ajuns la un acord” cu landul Saxonia Inferioară, un acţionar influent al producătorului auto, precum şi cu fondul de investiţii israelian Aurelius Capital, privind „o posibilă vânzare a filialei sale Volkswagen Osnabruck GmbH”, care operează uzina din aceiaşi localitate. Potrivit unui comunicat de presă al VW, Aurelius ar urma să devină acţionar majoritar la această uzină.

Cei doi cumpărători intenţionează să deruleze un proiect iniţial de cooperare cu compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems vizând „posibila fabricare de sisteme şi componente pentru sisteme de apărare aeriană destinate Germaniei şi Europei”.

Potrivit Volkswagen, alte parteneriate şi proiecte sunt planificate ca parte a acestei conversii, care permite păstrarea cel puţin a unei părţi din uzina de la Osnabruck, a cărei producţie de vehicule urma să înceteze în vara anului 2027. Acum această uzină produce modelul T-Roc Cabriolet pentru marca VW, pentru care nu a fost anunţat niciun succesor.

Fondul Aurelius Capital, descris ca o companie de investiţii cu sediul central în Tel Aviv, Israel, dezvoltă tehnologii în domeniul apărării, securităţii cibernetice, inteligenţei artificiale şi infrastructurii critice.

Anunţul vine la doar câteva zile după ce acţionarii şi reprezentanţii angajaţilor de la VW au ajuns la un acord istoric privind măsuri dure de reducere a costurilor în cadrul grupului Volkswagen, în principal la marca VW, pentru a inversa dificultăţile cu care se confruntă industria auto europeană. Acest plan, care prevede eliminarea altor 50.000 de locuri de muncă la nivel mondial până în 2030, pe lângă cele 50.000 deja decise din 2024, provoacă îngrijorare în rândul angajaţilor grupului cu privire la soarta altor uzine germane din Emden, Zwickau, Hanovra şi Neckarsulm

Graţie acordului încheiat luni pentru uzina din Osnabruck, locurile de muncă a 1.400 de angajaţi, reprezentând aproximativ trei sferturi din cei 1.800 de salariaţi care lucrează în prezent la această uzină, sunt în siguranţă.

Conform unui comunicat al consiliului de întreprindere de la Volkswagen, ţinând cont de reducerile de personal deja planificate din cauza pensionărilor şi a schemelor de pensionare anticipată, se aşteaptă ca forţa de muncă a uzinei din Osnabruck să se stabilizeze la aproximativ 1.200 de posturi. Pentru aceşti angajaţi rămaşi, „există o garanţie a locului de muncă până la sfârşitul anului 2029”.

„Acum, provocarea este aceea de a gestiona această tranziţie în strânsă consultare cu angajaţii şi reprezentanţii acestora”, a declarat Christiane Benner, preşedinta sindicatului IG Metall.

Confruntat la rândul său cu dificultăţi, rivalul Mercedes-Benz a anunţat la începutul lunii iunie dezvoltarea, în cooperare cu startup-ul german din domeniul apărării Tytan, a unor sisteme de apărare anti-drone amplasate pe vehicule. În plus, potrivit săptămânalului Der Spiegel, grupul franco-german KNDS ar fi în discuţii pentru preluarea unei fabrici Mercedes-Benz din Ludwigsfelde, la sud de Berlin, pentru a produce vehicule blindate.

Furnizorii producătorilor auto, afectaţi şi ei de criza prin care trece sectorul auto, caută şi ei noi pieţe. De exemplu, doi furnizori francezi de componente auto, Forvia şi Valeo, au anunţat în această vară că intră pe piaţa dronelor militare.