Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a scris un mesaj de comemorare pe contul său de Facebook pentru eroii căzuți în 1992, în luptele de la Varnița-Tighina. Și-a amintit cu recunoștiță de ei pentru apărarea independenței și integrității Republicii Moldova. În același timp, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, și-a exprimat poziția pe Telegram. A vorbit despre „teroriști și terorism”, însă nu este exact cu precizie în adresa cui.

„Suntem datori să păstrăm vie memoria acelor zile de foc, ca o garanție că vom face tot ce ne stă în putere pentru a nu mai admite vărsări de sânge pe această bucată de pământ. Este un legământ necesar mai ales acum, când un nou război s-a dezlănțuit chiar la hotarele noastre, făcând victime, aducând distrugere și durere”, a scris Maia Sandu.

Vadim Krasnoselski, așa-zisul președinte al Transnistriei, a avut și el un mesaj de comemorare.

„iunie 1992. Înşelăciune blasfemioasă. Teroare. Crime. Ruina. Naţionalism. Genocid. Și toate acestea sub masca unor pretinse bune intenții, convenabil numite de agresori „restabilirea ordinii constituționale”. Ce fel de constituție, ce fel de țară, în care civili sunt uciși? Ce fel de integritate a statului ar putea fi păstrată dacă devastarea ar fi în mintea celor care au dat ordine de distrugere?”.

Bătălia de la Tighina a avut loc între 19 iunie și 22 iunie 1992, între forțe ale poliției și unităților noi-formate ale armatei Republicii Moldova, pe de-o parte și garda Republicii Moldovenești Nistreene, Armata a 14-a de gardă sovietică/rusă și voluntari ruși (cazaci) și ucraineni pe de altă parte.

#Maia Sandu #Republica Moldova #Transnistria #Vadim Krasnoselski

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.