Republica Moldova ar trebui să devină stat membru al Uniunii Europene până la sfârșitul acestui deceniu. Declarația a fost făcută de șefa statului în cadrul unei emisiuni de la Moldova 1. Maia Sandu a precizat că așteptările ei sunt destul de ambițioase în acest sens.

„Este nevoie de un efort mai mare din parte guvernului, așa încât să ne asigurăm că toate condițiile sunt îndeplinite impecabil și la timp, până vine misiunea de evaluare a Uniunii Europene. Eu cred că noi trebuie să devenim stat membru până la sfârșitul acestui deceniu. Acesta va fi primul subiect cu care voi începe anul care vine și voi chema guvernul la raport”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că Republica Moldova a depus cererea de statut de țară candidat la aderarea la Uniunea Europeană pe 3 martie. Per 26 iunie, țara noastră a primit statut de țară candidat la UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Aderarea la UE #Maia Sandu

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.