Președinta Maia Sandu a venit cu primul comentariu cu referire la cele 21 de decizii ale Comisiei Pre-Vetting anulate recent de magistrații de la Curtea Supremă de Justiție. Șefa statului a calificat drept ilegale deciziile Curții Supreme de Justiție, prin care au fost anulate hotărârile Comisiei pre-vetting într-un interviu pentru ZdG.

„Deciziile pe bandă rulantă și aproape trase la indigo ale CSJ de anulare a hotărârilor Comisiei de evaluare externă a integrității judecătorilor sunt ilegale. Vedem încă o încercare a sistemului de a pune bețe în roate reformei justiției și eforturilor de eliminare din sistem a oamenilor corupți. Aceste decizii confirmă încă o dată că sistemul nu vrea să se curețe din interior și că e corectă abordarea noastră de a face evaluare externă. Asta nu înseamnă că în sistem nu există oameni onești, dar, din câte vedem, foarte puțini dintre ei se implică în acest efort de curățare a justiției. Nu este primul obstacol pe care judecătorii corupți îl creează și, probabil, nici ultimul”, a precizat Maia Sandu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că 21 de candidați la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), care au picat evaluarea Comisiei Pre-Vetting, vor fi reevaluați. Deciziile au fost pronunțate marți, 1 august curent, de magistrații Curţii Supreme de Justiţie (CSJ). Deciziile sunt irevocabile.

Comisia Pre-Vetting anunță că a luat act de emiterea deciziilor Curții Supreme de Justiție (CSJ) și că va analiza minuțios argumentarea Curții.

Situația a fost comentată de mai mulți politicieni, inclusiv de premierul Dorin Recean. Oficialul a transmis un mesaj judecătorilor. În opinia sa, deciziile ar fi fost luate în afara Curții Supreme de Justiție, iar persoanele implicare au fost avertizate că vor trebui să răspundă conform legii.

#CSJ #CSP #Maia Sandu

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.