Președinta țării Maia Sandu, s-a aflat timp de două zile la Paris unde a participat la lucrările Forumului Păcii, un eveniment anual, organizat sub auspiciul președintelui francez, Emmanuel Macron. Mai mult, președinta a declarat că la ceremonia de deschidere a participat alături de vicepreşedinta Statelor Unite, Kamala Harris, și alți șefi de state și guverne.

„Pe 10 și 11 noiembrie, m-am aflat la Paris, unde am participat la lucrările Forumului Păcii, un eveniment anual, organizat sub auspiciul președintelui francez, Emmanuel Macron, care întrunește lideri de state, guverne, antreprenori din diferite domenii și activişti din lumea întreagă într-un format de discuții pe subiecte globale. Am participat la ceremonia de deschidere a Forumului Păcii, alături de președintele Macron, vicepreşedinta Statelor Unite, Kamala Harris, și alți șefi de state și guverne. În cadrul panelului pe tema liderismului femeilor, am discutat problema egalității de gen și problemele cu care se confruntă femeile în politică. În pofida schimbărilor spre bine la acest capitol în Moldova, mai sunt multe de făcut pentru a reduce inechitățile sociale și economice din țara noastră”.

Mai mult, Maia Sandu a declarat că în cadrul vizitei de la Paris a avut și câteva întrevederi bilaterale.

„Cu președintele Estoniei, domnul Alar Karis, am discutat despre consolidarea relațiilor bilaterale în domeniul transformării digitale: e-servicii, e-comerț și digitalizarea sectorului public. I-am mulțumit domnului președinte Karis pentru sprijinul oferit de Estonia țării noastre în procesul de e-transformare și l-am invitat să viziteze Republica Moldova. La întâlnirea cu Președintele Islandei, domnul Guðni Jóhannesson, am discutat despre extinderea cooperării comerciale dintre țările noastre în plan bilateral și în contextul cooperării Moldovei cu statele EFTA”.

Totodată, la sfârșitul vizitei, președinta țării a participat la celebrarea aniversării a 75-a a UNESCO, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură.

„În discursul rostit, mi-am exprimat aprecierea pentru realizările Organizației de-a lungul timpului în promovarea educației, științei și a dialogului între culturi. Moldova împărtășește valorile umaniste ale UNESCO și va continua colaborarea cu această organizație pentru promovarea inovării, digitalizării, educației și salvgardării patrimoniului nostru cultural”.

Realitatea.md amintește că șefa statului Maia Sandu s-a aflat la Paris în perioada 10-11 noiembrie și a fost însoțită de Nicu Popescu, Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, și Cristina Gherasimov, secretara generală a Președinției.

#Maia Sandu #oficiali #Paris #vizită

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.