Republica Moldova nu va reveni „pe orbita Moscovei”, este încrezătoare Maia Sandu. Conform președintei, acțiunile hibride de care este învinuită Rusia au loc pentru a ne face să ne revizuim viziunile, fapt care nu se va întâmpla.

Declarațiile Maiei Sandu a apărut pe 10 mai, într-un editorial al publicației The Economist. Șefa statului a vorbit despre războiul din Ucraina, amenințările hibride la care este supusă Republica Moldova, crize și parcursul nostru european.

„Războiul nemilos și fără sens al Rusiei împotriva Ucrainei se presupune că ne va face pe noi și alte țări să cedăm sub presiune. Nu o vom face. În calitate de președintă, mă încurajează să văd reziliența și perseverența poporului nostru în fața crizelor interconectate: războiul de la ușa noastră, șantajul energetic al Rusiei și inflația rezultată, recesiunea economică și protestele orchestrate. Cetățenii noștri au rămas fermi, iar parteneriatele noastre cu prietenii și aliații ne-au ajutat să rezistăm furtunii. Moldova devine mai puternică. Aceasta este o criză care cred că va edifica, nu va distruge țara noastră și va stabili direcția parcursului nostru pentru deceniile următoare

Privim cu groază suferințele din țara vecină, Ucraina. Sunt mândră de modul în care poporul nostru și-a deschis inimile și casele pentru sute de mii de refugiați care fug de atacurile brutale de acolo. Deși nimic nu se poate compara cu devastarea din Ucraina, războiul chiar de lângă hotarele noastre trimite unde de șoc care ne afectează și pe noi. Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei este o invazie militară. Asaltul său asupra Moldovei este hibrid și conceput pentru a ne destabiliza și a ne forța, ca și pe Ucraina, înapoi pe orbita Moscovei. Strategia nu a reușit în Ucraina și nu va reuși în Moldova. Ne-am menținut poziția pentru mai bine de un an și vom continua să o facem”, scrie Sandu.

Lidera de la Chișinău informează că Moldova luptă contra amenințărilor hibride prin reforme, interconexiuni cu România și apropierea de UE. Ea se mai referă la contracararea dezinformării, sancționarea oligarhilor și influențele pe care Rusia le-ar exercita prin intermediul protestelor plătite.

„Cei care au pariat că ne pot schimba perspectiva au făcut un pariu greșit. Ne-am stabilit cursul cu mult timp în urmă și nu ne vom abate de la calea pe care o urmăm – calea spre aderarea la UE, spre pace, democrație și prosperitate.

Mișcarea noastră în sensul aderării la UE este ireversibilă. De decenii, UE a acționat pentru a asigura pacea în cea mai mare parte a Europei, aducând o mai mare coeziune socială, democrație și respect pentru drepturile omului. Văd și ce ne-a adus UE nouă, Moldovei, chiar și fără a fi membru. În ultimii 20 de ani, UE a ancorat dezvoltarea pașnică, prosperă și democratică a țării noastre.(…)

Aderarea Moldovei la UE reprezintă o investiție crucială în stabilitatea și securitatea comună a Europei. Credem că este vital să consolidăm relația noastră și îndemn UE să ia o decizie anul acesta pentru a lansa discuțiile de aderare la începutul anului 2024. Acest pas ne va da impulsul de care avem nevoie pentru a menține reformele și a consolida poziția Moldovei ca viitor membru”, mai notează Sandu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Președinta Republicii Moldova mai vorbește despre consolidarea cooperării în domeniul securității și apărării, îmbunătățim interconexiunilor energetice și dezvoltarea infrastructurii.

„Ne dovedim a fi un partener de încredere pentru UE și multe alte țări. Contribuim la securitatea casei noastre comune europene, fiind un vecin puternic pentru Ucraina, menținând calmul în regiunea separatistă transnistreană și unindu-ne forțele cu UE pentru a contracara provocările de securitate generate de războiul de la ușa noastră. (…) Lumea s-a schimbat dramatic din februarie anul trecut, dar nu în felul în care cei care au comandat războiul s-ar fi așteptat. Sperau să ne forțeze pe noi, împreună cu Ucraina, să privim înapoi, dar au reușit doar să ne întărească hotărârea de a rămâne parte a lumii libere. Sperau să slăbească securitatea colectivă a Europei, dar, în schimb, noi am întărit-o. Voiau ca fragilitatea să înlocuiască agilitatea, dar a fost încă o greșeală de calcul. Devenim doar mai agili pe măsură ce urmăm traiectoria noastră europeană. Moldova, viitoare membră UE, rămâne fermă, puternică și încrezătoare”, punctează șefa statului.

#aderare la UE #Moldova #Rusia #Sandu #securitate

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.