Curs valutar
  • EUR
    20.0905
    -0.0244%
  • USD
    17.9476
    -0.4953%
  • RUB
    0.2228
    -0.4937%
  • RON
    3.7628
    0.0691%
  • UAH
    0.3958
    -0.0505%

Toate știrile

02 noiembrie 2026

Maia Sandu explică noua lege a salarizării. De ce spune că și lefurile conducerii statului trebuie majorate

26 Iun. 2026, 07:40
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
26 Iun. 2026, 07:40 // Actualitate //  Realitatea.md

Noua lege a salarizării, aflată în prezent în consultare la Ministerul Finanțelor, va aduce majorări de salarii în întregul sector public, inclusiv pentru președinte, premier și președintele Parlamentului. Despre acest lucru a vorbit șefa statului, Maia Sandu, care susține că actualul sistem conține dezechilibre, iar reforma urmărește stabilirea unei ierarhii salariale bazate pe responsabilitatea și complexitatea funcțiilor.

În cadrul unei emisiuni de la Pro TV, Maia Sandu a explicat că noul sistem a fost elaborat de o echipă de experți, cu sprijinul Băncii Mondiale, care a analizat toate funcțiile din sectorul public.

Potrivit acesteia, experții au analizat gradul de complexitate, responsabilitatea fiecărei funcții și competitivitatea salariilor față de sectorul privat, în special în domenii precum tehnologiile informaționale, unde statul întâmpină dificultăți în atragerea specialiștilor.

 

Maia Sandu a confirmat că proiectul prevede și ajustarea salariilor pentru primele persoane în stat, însă a subliniat că sumele despre care s-a discutat public reprezintă salarii brute și fac parte din formula propusă de Ministerul Finanțelor.

„Astăzi, un șef de direcție într-o instituție are salariul mai mare decât președintele țării, decât președintele Parlamentului, decât prim-ministrul. Deci nu este o situație corectă, cred eu”, a afirmat președinta.

În același timp, Maia Sandu a precizat că nu se așteaptă ca salariile miniștrilor să fie dublate, deoarece acestea au fost majorate recent și sunt deja la un nivel pe care îl consideră „decent”. Referindu-se la salariile deputaților, șefa statului a spus că proiectul prevede creșterea salariului de bază, dar și eliminarea unor sporuri și indemnizații. Totodată, ea a apărat compensarea cheltuielilor de deplasare pentru parlamentarii care merg în teritoriu pentru întâlniri cu alegătorii.

„Haideți să nu intrăm în populism. (…) Ei tot trebuie să aibă un salariu decent și dacă au niște cheltuieli (…) trebuie să le fie compensate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a subliniat însă că obiectivul principal al reformei nu este majorarea salariilor demnitarilor, ci creșterea veniturilor pentru angajații din întregul sector bugetar.

„Principală problemă este cum ar fi ridicate salariile celor care le au mult mai mici. (…) Încercăm și sperăm să avem o creștere bunicică pentru toată lumea”, a spus șefa statului.

Săptămâna trecută, Guvernul a publicat proiectul noii legi privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Documentul prevede reorganizarea funcțiilor din sectorul public, un mecanism distinct de salarizare pentru specialiștii IT, introducerea conceptului de „funcție greu de ocupat”, reducerea și restructurarea sporurilor, precum și diminuarea treptată a valorilor de referință derogatorii utilizate la calcularea salariilor.

Potrivit autorităților, reforma urmărește eliminarea dezechilibrelor salariale, consolidarea rolului salariului de bază și crearea unui sistem mai atractiv pentru recrutarea și menținerea specialiștilor în domeniile în care statul se confruntă cu deficit de personal.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Nov. 2026, 19:09
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
02 Nov. 2026, 19:09 // Slider //  Victoria Laur

Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie reorganizat și absorbit de către Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Prevederea se conține în nota informativă a unui proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în Parlament de deputatul Virgiliu Pâslariuc.

Inițiativa prevede modificarea Legii privind protejarea patrimoniului cultural imaterial și a Legii privind Fondul național al culturii. Astfel, referințele la Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie înlocuite cu cele la Centrul Național de Cultură Tradițională, iar atribuțiile privind identificarea, documentarea, cercetarea și expertizarea științifică a patrimoniului cultural imaterial și etnografic vor fi reglementate în mod corespunzător.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform autorului, reorganizarea este motivată de faptul că activitatea Institutului Patrimoniului Cultural ține în principal de domeniul cercetării, aflat în responsabilitatea Ministerului Educației și Cercetării. Deși Ministerul Culturii exercită calitatea de fondator al institutului, finanțarea acestuia este asigurată prin intermediul Ministerului Educației și Cercetării. Astfel, absorbția de către Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” ar urma să integreze activitatea de cercetare într-un cadru instituțional corespunzător profilului său, se arată în nota informativă a proiectului.

Inițiativa urmărește consolidarea sistemului național de cercetare și inovare în domeniul patrimoniului cultural, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor instituționale, financiare și administrative, transmite IPN.

Pentru anul 2026, bugetul aprobat inițial pentru Institutul Patrimoniului Cultural a fost de 11,68 milioane de lei, fiind majorat ulterior la 11,89 milioane de lei. Până la elaborarea notei de fundamentare, instituția cheltuise 7,61 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 64% din resursele financiare precizate.