Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu s-a arătat nedumerită de decizia Interpol de a-l da în căutare internațională fostul lider PD, Vlad Plahotniuc, unul din figuranții furtului miliardului din anul 2014.

Pe fiecare caz în parte se lucrează. În cazul lui Plahotniuc, din ce cunoaștem noi se ascunde în Turcia. Aici găsesc mai ciudată poziția Interpolului care a fost solicitat deja de câțiva ani să îl pună în căutare internațională, dar încă nu a făcut acest lucru. Amintesc că Plahotniuc este beneficiarul a multor scheme de corupție, dar mai ales a fraudei bancare în valoare de 12% din PIB. Repet, este cam ciudată această atitudine sau lipsei de decizie a Interpolului în raport cu Plahotniuc, dar știu că se lucrează și la nivel bilateral cu fiecare țară, acolo unde stau ascunși cei mai mari escroci ai Republicii Moldova”, a declarat Maia Sandu, într-un interviu pentru PROTV România.

Președintele spune că poartă discuții cu omologii săi despre cazurile de corupție din Republica Moldova.

Vorbesc cu omologii mei atunci când discutăm cu guverne, cu șefi de țări, solicităm acest ajutor și chiar la acel forum organizat de Casa Albă în decembrie am vorbit despre necesitatea de a aborda problema în complex, pentru că mulți oameni politici din țări cu instituții slabe ca Republica Moldova ajung să fugă în țări cu democrație consolidată, ajung să își ducă banii în aceste țări, iar pentru noi este foarte greu să recuperăm acești bani fără contribuția instituțiilor de drept din aceste țări. Apelul meu a fost să lucrăm împreună pentru ca oamenii nevoiași sau cu venituri mici din Republica Moldova să își poată recâștiga banii care le-au fost furați”, a precizat Sandu.

Citește articolul integral pe bani.md.

#interpol #Maia Sandu #Republica Moldova

Alegerile pentru Duma de Stat a Rusiei încep astăzi și se vor desfășura timp de trei zile, până pe 20 septembrie. Este primul scrutin parlamentar organizat în Rusia de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022. Primele secții s-au deschis în regiunile din Extremul Orient, inclusiv în Kamceatka și Ciukotka.

Rușii aleg cei 450 de deputați ai Dumei de Stat. Sistemul politic este puternic controlat de Kremlin, iar partidul „Rusia Unită”, susținut de Vladimir Putin, deține în prezent majoritatea parlamentară. Reuters notează că alegerile au loc într-un context în care majoritatea candidaților care se opun războiului au fost excluși din cursă.

Partidul liberal „Iabloko” a fost exclus de la scrutin printr-o decizie a Curții Supreme din august. Formațiunea era una dintre puținele forțe politice care pledau deschis pentru încheierea războiului din Ucraina.

Vladimir Putin a prezentat alegerile drept o modalitate de a demonstra unitatea societății și sprijinul pentru militarii ruși. În același timp, analiști citați de Reuters și RFE/RL afirmă că autoritățile urmăresc inclusiv nivelul participării și atitudinea alegătorilor față de război și situația economică.

Scrutinul este organizat și în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, o practică contestată de Ucraina și criticată la nivel internațional.

Secții de vot în regiunea transnistreană

Un subiect separat îl constituie organizarea votului rusesc în regiunea transnistreană. Republica Moldova a transmite o notă de protest Kremlinului, după ce Vadim Krasnoselski a anunțat că în regiunea transnistreană se vor deschide 17 secții de votare pentru alegerile Dumei de Stat. Declarația a fost făcută de către șeful diplomației de la Chișinău, Mihai Popșoi. Oficialul a precizat că administrația de la Chișinău a autorizat o singură secție de votare.

Ulterior, pe 3 septembrie, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, și i-a înmânat o notă de protest în legătură cu intenția de a deschide secții de votare în stânga Nistrului.

Rușii din Polonia și țările baltice vor putea vota la alegerile pentru Duma de Stat la secții de frontieră

Cetățenii ruși aflați în Polonia și în țările baltice vor putea participa la alegerile pentru Duma de Stat în secții de votare amenajate în apropierea punctelor de frontieră. Măsura a fost anunțată de Comisia Electorală Centrală de la Moscova și este similară celei aplicate la alegerile prezidențiale din 2024, relatează AFP, citată de News.ro.

Președinta Comisiei Electorale, Ella Pamfilova, a declarat că vor fi deschise zece secții speciale pentru alegătorii ruși din aceste state. Patru dintre ele vor fi amenajate în regiunea Kaliningrad, iar altele în regiunile Leningrad și Pskov, în apropierea frontierelor cu Estonia și Letonia. Alegătorii vor avea și posibilitatea de a vota electronic.

În total, autoritățile ruse anunță deschiderea a 333 de secții de votare în 152 de țări pentru alegerile parlamentare din acest an.

Scrutinul, care se desfășoară între 18 și 20 septembrie, este primul pentru reînnoirea celor 450 de mandate ale Dumei de Stat de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Votarea este organizată și în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia.

Moscova recurge la secții de vot în apropierea frontierelor după ce mai multe consulate ruse din Polonia și țările baltice au fost închise în urma deteriorării relațiilor cu Rusia după declanșarea războiului din Ucraina.

Decizia vine și pe fondul tensiunilor sporite dintre Rusia și țările din regiune. Polonia, Estonia, Letonia și Lituania au raportat în ultimele luni incidente și incursiuni ale unor drone rusești în apropierea sau pe teritoriile lor.