Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a efectuat duminică o vizită oficială la Kiev, unde a avut întrevederi cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, și cu prim-ministra Ucrainei, Iulia Sviridenko. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării bilaterale în domeniile energiei, transportului și comerțului, precum și aspecte legate de securitatea regională și parcursul european al celor două state. Vizita a avut loc în contextul marcării a 40 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl.

Șefa statului a transmis un mesaj de solidaritate cu poporul ucrainean.

„Vreau să spun poporului ucrainean: vă vedem, suntem alături de voi.”

Maia Sandu a subliniat că riscurile generate de Rusia nu se opresc la granițele Ucrainei, menționând impactul asupra Republicii Moldova, inclusiv atacul asupra centralei de la Novodnistrovsk, care a dus la poluarea râului Nistru și la întreruperea accesului la apă potabilă pentru aproximativ 300.000 de persoane timp de aproape o săptămână, precum și perturbările din sistemul energetic și încălcările repetate ale spațiului aerian.

„Securitatea Republicii Moldova și securitatea Ucrainei sunt interconectate. Ucraina, apărându-se, ne apără și pe noi”, a declarat președinta.

Totodată, Maia Sandu a pledat pentru deschiderea cât mai rapidă a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, afirmând că atât Moldova, cât și Ucraina au îndeplinit condițiile necesare.

„Când UE a sprijinit Ucraina printr-un împrumut de 90 de miliarde de euro și a adoptat noi sancțiuni împotriva Rusiei, a demonstrat unitate și fermitate. Aceeași unitate trebuie arătată și în procesul de extindere, prin deschiderea negocierilor cu Moldova și Ucraina fără întârziere.”

Programul vizitei include și o deplasare comună a celor doi lideri la Cernobîl, unde vor aduce un omagiu celor care și-au pierdut viața sau sănătatea în urma dezastrului nuclear de acum 40 de ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#întrevedere #Maia Sandu #Volodimir Zelenski

Gassco, operatorul statului norvegian pentru conducte și instalații de procesare, a declarat joi că sistemul de export al gazelor naturale din Norvegia este bine pregătit pentru a face față cererii ridicate din partea Europei pe parcursul iernii care urmează, transmite Reuters.

Norvegia a devenit cel mai mare furnizor de gaze naturale al Europei la câteva luni după ce Rusia și-a început invazia în Ucraina în februarie 2022. Țara nordică acoperă acum aproximativ 30% din cerere atât pentru Uniunea Europeană, cât și Marea Britanie, prin intermediul zăcămintelor operate de Equinor și de alte companii, scrie Hotnews.

Data de 1 octombrie marchează începutul unui nou an în piața gazelor și debutul sezonului de vârf pentru livrările către Europa, în condițiile în care nivelurile stocurilor de pe continent sunt în prezent cu mult sub media pe termen lung.

„Pe măsură ce intrăm în sezonul de iarnă, cu lucrările de mentenanță finalizate și cu un sistem de transport care funcționează corespunzător, platforma continentală norvegiană este bine pregătită să facă față cererii Europei”, a declarat Alfred Skaar Hansen, directorul operațiunilor de sistem din cadrul Gassco.

Operatorul a finalizat recent lucrări majore de revizie, care au redus livrările în septembrie, în conformitate cu planurile de mentenanță programate pentru acest an.

Îngrijorări în UE privind prețurile pentru gaz la iarnă

Prețurile gazelor naturale au crescut mai mult decât dublu în Europa anul acesta, ajungând la aproximativ 73 de euro pe megawatt-oră (MWh), după ce războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului a restricționat sever livrările de gaze naturale lichefiate prin Strâmtoarea Ormuz.

Anul trecut, Gassco a livrat 114,9 miliarde de metri cubi de gaze prin rețeaua sa de conducte cu o lungime de 8.800 km. Livrările de până acum în 2026 se ridică la 86,2 mld. mc, cu 2,1 mld. mc mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.

Dan Jorgensen, comisarul european pentru energie, a avertizat săptămâna trecută că blocul comunitar se confruntă cu o criză a prețurilor la energie pentru această iarnă și a îndemnat statele membre să continue eforturile pentru a-și completa stocurile și pentru a reduce cererea.

„Într-o iarnă normală, aproape 50 de milioane de oameni din Europa nu își pot încălzi locuințele în mod adecvat. Iarna următoare ar putea fi chiar mai dificilă. Prin urmare, luăm situația foarte în serios, ca să nu mai vorbim de industria noastră, care este, de asemenea, sub presiune”, a subliniat Jorgensen.