Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat în cadrul conferinței „Building Forward: Small but Resilient · LMC 2026” că statul a demonstrat în ultimii ani că poate deveni mai puternic, în pofida presiunilor externe și a provocărilor interne, inclusiv din partea Federației Ruse.

„Am ajuns la un punct în care mulți moldoveni au crezut că suntem prea mici pentru a influența cu adevărat lucrurile din țara noastră”, a spus șefa statului, subliniind că atât influența externă, cât și corupția internă au afectat dezvoltarea Republicii Moldova.

Maia Sandu a amintit că războiul din Ucraina a schimbat radical percepția Chișinăului asupra securității regionale, determinând autoritățile să renunțe la „ambiguitatea geopolitică” și să accelereze parcursul european.

Potrivit președintei, Republica Moldova a făcut progrese semnificative în reducerea dependenței energetice de Rusia. Dacă în 2021 țara era aproape complet dependentă de gazul rusesc, astăzi nu mai consumă deloc gaz din Federația Rusă, cu excepția regiunii transnistrene.

De asemenea, Maia Sandu a menționat că Moldova nu mai cumpără energie electrică din stânga Nistrului și își consolidează conexiunile energetice cu Uniunea Europeană. „Am demonstrat că putem construi reziliență energetică în doar câțiva ani”, a afirmat ea.

Șefa statului a subliniat și transformările economice, arătând că exporturile Republicii Moldova s-au reorientat majoritar spre piața europeană, în timp ce ponderea celor către Rusia a scăzut semnificativ.

Un alt punct central al discursului a fost lupta împotriva corupției și reforma instituțiilor. „Dacă vrei instituții puternice, trebuie să combați corupția”, a declarat Maia Sandu, menționând reformele din justiție și consolidarea statului de drept.

Președinta a atras atenția și asupra ingerințelor externe în procesele electorale, inclusiv atacuri cibernetice, dezinformare, finanțări ilegale și tentative de influențare a alegătorilor. Ea a estimat că aceste acțiuni au avut un impact economic și social semnificativ.

În același timp, Maia Sandu a evidențiat rolul societății civile și al presei în contracararea propagandei și a dezinformării, precum și sprijinul partenerilor internaționali, menționând exemplul Estoniei în combaterea manipulării informaționale.

„Nu suntem prea mici pentru a conta. Este posibil să rezistăm interferențelor și să ne apărăm democrația”, a conchis președinta Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Șefa statului, Maia Sandu, efectuează o vizită de lucru la Tallinn, la invitația Președintelui Republicii Estonia, Alar Karis. Agenda vizitei cuprinde întrevederi cu omologul eston, Alar Karis, cu prim-ministrul Kristen Michal, președintele parlamentului, Lauri Hussar, ministrul Afacerilor Externe, Margus Tsahkna și președintele comisiei pentru Afaceri Externe a parlamentului, Marko Mihkelson.

Totodată, președinta va participa la conferința “Lennart Meri”, un eveniment dedicat politicii externe și de securitate, desfășurat anual la Tallinn.

#LMC 2026 #Maia Sandu #Tallinn

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) a respins acuzațiile potrivit cărora tranzitul mărfurilor ucrainene ar afecta exportatorii moldoveni, printr-o reacție publicată pe rețelele de socializare.

„Tranzitul mărfurilor ucrainene nu va fi realizat în detrimentul exportatorilor moldoveni”, se arată în comunicatul instituției, care precizează că „mărfurile aflate în tranzit nu intră pe piața Republicii Moldova”.

Potrivit ministerului, reducerea de 50% se aplică exclusiv transportului feroviar al mărfurilor ucrainene aflate în tranzit către piețe externe, iar „tranzitul nu înseamnă import și nu pune automat producția moldovenească în concurență directă” cu cea ucraineană. Mărfurile rămân sub supraveghere vamală până la ieșirea din țară, transporturile fiind „înregistrate și urmărite electronic prin sistemul european NCTS”.

Instituția susține că Republica Moldova urmărește să atragă „aproximativ 600.000 de tone” din volumele pe care Ucraina intenționează să le transporte pe rute regionale până la finalul anului 2026. Cifra de 4,5 milioane de tone, vehiculată în spațiul public, reprezintă potrivit MIDR „capacitatea anuală estimată a unui eventual coridor feroviar, nu volumul convenit pentru următoarele luni”.

Calea Ferată din Moldova (CFM) va organiza transporturile „în funcție de capacitatea reală a infrastructurii, disponibilitatea materialului rulant, graficele de circulație și comenzile exportatorilor moldoveni”, mai arată sursa citată, care precizează că mecanismul „va fi ajustat dacă apar întârzieri sau presiuni asupra exporturilor naționale”.

Ministerul afirmă că tariful preferențial acordat Ucrainei „nu modifică tarifele aplicate exportatorilor moldoveni, iar diferența nu va fi transferată asupra producătorilor locali”. Pentru CFM, volumele suplimentare „pot aduce milioane de euro întreprinderii și pot susține funcționarea și dezvoltarea infrastructurii feroviare”.

„Respectăm dreptul asociațiilor de agricultori de a semnala îngrijorări. Totuși, repetarea unor scenarii ipotetice nu le transformă în fapte”, se mai arată în comunicat.

MIDR susține că, în prezent, „nu există date care să arate că mecanismul a blocat exporturile moldovenești” sau „a permis comercializarea pe piața internă a mărfurilor declarate în tranzit”.

Instituția precizează că rămâne deschisă dialogului cu agricultorii și exportatorii și va comunica transparent datele privind volumele transportate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Asociația Producătorilor și Procesatorilor de Culturi Cerealiere și Oleaginoase „Forța Fermierilor” solicită autorităților transparență și explicații detaliate privind acordul referitor la tranzitul mărfurilor ucrainene prin Republica Moldova.

Fermierii cer explicații privind tranzitul cerealelor din Ucraina: „Există riscul blocării exporturilor din Moldova”

Economistul Iurie Rija avertiza ieri, 12 august, că reducerea cu 50% a tarifului de tranzit trebuie aprobată numai după evaluarea capacităților logistice și stabilirea unor condiții egale pentru exportatorii locali și cei ucraineni.