Lumea se află la răscruce decisivă, iar unii moldoveni încă își doresc ca Moldova să rămână neutră. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu la New York, președinta menționând că țara noastră a reușit să urce în topul mondial al dezvoltării durabile, în pofida crizelor din ultimii ani.

Într-un interviu pentru France24, Maia Sandu a spus că neutralitatea nu este o garanție de securitate, iar percepția populației împotriva modificării Constituției se datorează fricii induse de propaganda rusă, transmite Moldova1. Conform ei, războiul din Ucraina provoacă greutăți pentru securitatea Republicii Moldova, economia și energia țării.

„Lumea întreagă se află la o răscruce decisivă. Cunoaștem cu toții realitatea amară că obiectivele de dezvoltare durabilă nu vor fi atinse până în 2030. Trebuie să recunosc că ultimii ani nu au fost cei mai ușori pentru noi. În timp ce ne reveneam după criza pandemică COVID-19, Republica Moldova a fost afectată grav de consecințele agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, care și acum provoacă greutăți fără precedent pentru securitatea noastră, aprovizionarea cu energie și pentru economia noastră.

În același timp, avem prevederea neutralității în constituție, iar majoritatea moldovenilor cred în continuare că nu ar trebui modificată. Putem discuta de ce majoritatea încă își dorește ca Republica Moldova să rămână neutră. Nu cred că acești oameni consideră că neutralitatea ne ține în siguranță. Cred că un rol important îl joacă propaganda rusească, pentru că mulți moldoveni se gândesc că, în momentul în care începem discuția privind modificarea constituției, Rusia poate ataca Republica Moldova. Să ne aducem aminte că aceasta a fost una dintre narațiunile Rusiei pentru a invada Ucraina. Riscul există întotdeauna, atât timp cât avem trupele rusești pe teritoriul nostru și atât timp cât avem armele de pe vremea Uniunii Sovietice, dar până în acest moment am reușit să menținem situația stabilă”, a spus Maia Sandu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Maia Sandu participă la New York la cea de-a 78 reuniune a Adunării Generale ONU. Președinta a avut deja discuții bilaterale cu lideri europeni precum președintele Confederației Elvețiene, Alain Berset, președinta Slovaciei, Zuzana Čaputová, și prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson. Discuțiile s-au axat pe aderarea Moldovei la Uniunea Europeană, derularea reformelor și consolidarea relațiilor bilaterale. De asemenea, Maia Sandu a discutat cu Victoria Nuland, subsecretarul de stat al SUA pentru afaceri politice, menționând aprecierea pentru suportul constant american.

#interviu #Maia Sandu #neutralitate #New York #securitate

Belgia a finalizat fundația primei insule energetice artificiale din lume, construită la aproximativ 45 de kilometri de coastă, în Marea Nordului. Insula, cu o suprafață echivalentă cu cea a opt terenuri de fotbal, are la bază 23 de blocuri uriașe din beton, fiecare cântărind aproximativ 22.000 de tone. Aceasta va colecta toată energia electrică produsă de viitoarele parcuri eoliene offshore ale Belgiei și o va transmite către continent prin cabluri submarine.

Proiectul, cunoscut sub numele de Insula Prințesa Elisabeta, este dezvoltat de operatorul belgian al sistemului de electricitate Elia. Construcția este realizată de consorțiul TM Edison, format din companiile belgiene de inginerie DEME și Jan De Nul, scrie hotnews.

Prima insulă energetică artificială a lumii

Fiecare dintre cele 23 de structuri are aproximativ 58 de metri lungime, 28 de metri lățime și între 23 și 32 de metri înălțime, în funcție de configurația pereților de protecție împotriva furtunilor. Fabricarea unui singur cheson durează aproximativ 85 de zile.

DEME a confirmat în ianuarie 2026 că ultimul cheson fusese finalizat și lansat la apă, ceea ce a marcat încheierea etapei de producție.

Structurile sunt transferate acum la terminalul Scaldia, unde sunt supuse ultimelor lucrări înainte de instalarea lor în mare.

Blocurile nu sunt pur și simplu lansate în apă și lăsate să se scufunde. Ele sunt remorcate în stare parțial scufundată până la locul construcției, unde navele și echipamentele de dragare au pregătit în prealabil o fundație pe fundul mării. Odată ajunse în poziția stabilită, chesoanele sunt umplute cu nisip, ceea ce le permite să se scufunde și să se așeze pe fundație.

Prima etapă de scufundare a început în aprilie 2025, cu două chesoane. În total, instalarea se întinde pe o perioadă de doi ani, cu pauze în sezonul furtunilor de iarnă. Întregul ciclu de instalare, de la plecarea din port până la poziționarea și fixarea structurii în locul final, durează aproximativ 24 de ore.

Insula este considerată esențială pentru viitorul sistem energetic european. Va funcționa ca un hub de distribuție a energiei electrice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Infrastructura ei va combina rețele de transport de înaltă tensiune în curent alternativ (HVAC) și curent continuu (HVDC), o combinație neobișnuită în largul mării și unul dintre elementele care stau la baza clasificării sale drept prima „insulă energetică” din lume.

În practică, insula va reuni cablurile submarine provenite de la noile parcuri eoliene care vor fi construite în zonă, o suprafață de 285 de kilometri pătrați destinată producerii a până la 3,5 GW de energie eoliană offshore.

Electricitatea va fi apoi transportată către uscat prin cabluri de mare capacitate.

De asemenea, insula urmează să fie conectată la viitoarele interconectoare internaționale. Acestea vor permite schimbul de energie electrică între rețelele naționale, în funcție de cerere și de cantitatea de energie regenerabilă disponibilă la un moment dat.

Costurile au explodat

Dimensiunea proiectului se reflectă și în costurile sale. În octombrie 2024, Banca Europeană de Investiții a aprobat o finanțare de 650 de milioane de euro pentru Elia Transmission Belgium, destinată primei etape a proiectului, al cărei cost total era estimat la 1,105 miliarde de euro.

Între timp însă, proiectul a fost lovit de o creștere dramatică a costurilor, de la estimarea inițială de 650 de milioane de euro la aproximativ 7 miliarde de euro. Majorarea este pusă în principal pe seama creșterii prețurilor echipamentelor electrice și a generat îngrijorări cu privire la viabilitatea proiectului.

Potrivit datelor disponibile, cea mai mare parte a lucrărilor de construcții ar urma să fie finalizată până la jumătatea anului 2026. Infrastructura electrică va fi instalată între 2026 și 2030.

Insula ar urma să devină operațională în jurul anului 2030, în paralel cu noile parcuri eoliene offshore și cu proiectele terestre Ventilus și Boucle du Hainaut, care vor avea rolul de a transporta energia electrică până la consumatorii finali.

#Belgia #insula energetica #Marea Nordului