Maia Sandu urmează să participe la Adunarea Generală a ONU de la New York. Conform Președinției Republicii Moldova, tema centrală a actualei sesiuni este „Reconstruirea încrederii și relansarea solidarității globale: accelerarea facțiunii privind Agenda 2030 şi Obiectivele sale de Dezvoltare Durabilă în scopul păcii, prosperității, progresului și mentenabilității pentru toți”.

Șefa statului se va afla la New York în perioada 18-20 septembrie, iar programul vizitei va include mai multe întrevederi bilaterale. În context, Asociația Promo-LEX îi sugerează să discute cu liderii mondiali despre respectarea drepturilor omului în stânga Nistrului. Conform organizației, este nevoie de „intervenții urgente din partea autorităților constituționale ale Republicii Moldova”, pentru a intensifica eforturile de protejare și susținere a locuitorilor din regiunea transnistreană.

„Aceasta nu este doar o datorie morală, ci și o obligație juridică și constituțională. În acest context, informarea comunității internaționale despre realitățile din teren și solicitarea unui suport concret și pragmatic devin acțiuni esențiale.

Asociația Promo-LEX își exprimă speranța că Președinta Republicii Moldova va aborda cu prioritate aceste probleme în discursurile și alocuțiunile sale. Este esențial ca liderii țării să recunoască și să evidențieze situația alarmantă din regiunea transnistreană și să mobilizeze sprijinul actorilor internaționali relevanți”, transmite instituția.

Astfel, Promo-LEX face apel la președintă și o îndeamnă să utilizeze platformele internaționale pentru a atrage atenția asupra încălcărilor drepturilor omului din regiunea transnistreană și pentru a solicita sprijin în asigurarea respectării libertăților fundamentale ale tuturor cetățenilor Republicii Moldova, indiferent de regiunea în care locuiesc.

Organizația solicită:

Raportor special al ONU: „Este esențial ca Președinta să apeleze la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului pentru numirea unui raportor special. Acesta va avea rolul de a monitoriza și raporta încălcările drepturilor omului din regiunea transnistreană, oferind astfel o perspectivă imparțială și autoritară asupra situației”.
Acces garantat pentru organizații: „Președinta să solicite sprijinul partenerilor internaționali pentru a asigura că organizațiile naționale și internaționale de monitorizare a drepturilor omului au acces liber și neîngrădit în regiunea transnistreană. Acest acces este crucial pentru a obține o imagine clară a realităților de pe teren”.
Mecanism de semnalare: „Este vital să se creeze un mecanism transparent și eficient, care să permită locuitorilor regiunii transnistrene să semnaleze încălcările drepturilor omului și să primească suport adecvat în răspuns la aceste semnalări”.
Protecție pentru activiști: „Activiștii civici și politici din regiunea transnistreană sunt adesea ținta persecuțiilor din cauza opiniilor lor. Președinta trebuie să solicite partenerilor internaționali să contribuie la crearea unui program robust de protecție pentru acești activiști, asigurându-le siguranța și libertatea de exprimare”.
Executarea Hotărârilor CtEDO: „În lumina încălcărilor drepturilor omului de către Federația Rusă în regiunea transnistreană, Președinta trebuie să reafirme public și ferm necesitatea respectării și executării hotărârilor CtEDO”.

„Aceste măsuri, dacă sunt implementate, vor reprezenta pași concreți în direcția protejării și promovării drepturilor omului în regiunea transnistreană. Asociația Promo-LEX își exprimă speranța că Președinta Republicii Moldova va răspunde pozitiv acestor solicitări și va acționa decisiv pentru a proteja drepturile cetățenilor săi”, notează asociația.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform, datelor Promo-LEX, administrația separatistă a schimbat în ultimii ani cadrul legal local și a introdus sancțiuni severe pentru persoanele care critică așa-numita guvernare și liderul de la Tiraspol, în raport cu misiunea pacificatorilor ruși, dar și celor care se adresează instituțiilor internaționale de drept. Organizația transmite că accesul apărătorilor drepturilor omului și al instituțiilor naționale și internaționale de monitorizare este limitat sau chiar interzis în regiune, iar circa 400.000 de locuitori sunt extrem de vulnerabili, fiind necesari intervenții urgente internaționale, pentru a le asigura respectarea drepturilor.

Statisticile mai arată că la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) există aproximativ 50 de hotărâri care vizează „cauzele transnistrene” și care solicită intervenția Federației Ruse, dar nu sunt executate și amplifică lezarea drepturilor omului în regiune.

„În acest context, este esențial ca instituția prezidențială să își folosească influența și să reitereze solicitările anterioare adresate Federației Ruse. Este imperativ ca Rusia să își respecte angajamentele internaționale, inclusiv retragerea forțelor armate și a munițiilor de pe teritoriul țării. Prezența militară rusă, combinată cu susținerea politică și economică, permite Moscovei să exercite un control efectiv asupra regimului de la Tiraspol. Această influență externă nu doar că subminează suveranitatea și integritatea teritorială a țării, dar contribuie și la perpetuarea unui climat în care drepturile omului sunt în mod constant încălcate”, punctează Promo-LEX.

#drepturile omului #Maia Sandu #ONU #Promo-Lex #Transnistria

Aproape jumătate dintre copiii din satele Moldovei trăiesc în sărăcie, iar șase din zece sunt afectați de sărăcie multidimensională, arată un raport al Biroului Național de Statistică (BNS). Diferența dintre mediul rural și cel urban rămâne mare, iar riscul de sărăcie crește în familiile cu trei sau mai mulți copii.

Potrivit BNS, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a fost de 31,4% în 2025, ușor peste media de 31,1% înregistrată pentru întreaga populație. Și mai gravă este situația în mediul rural, unde 43,5% dintre copii trăiesc în sărăcie, față de numai 18,9% în orașe. Sărăcia extremă afectează 22,7% dintre copiii de la sate și 8,7% dintre cei din mediul urban.

Diferența devine și mai mare atunci când sărăcia este analizată nu doar prin prisma banilor, ci și a condițiilor de trai. Incidența sărăciei multidimensionale ajunge la 59,1% în cazul copiilor din mediul rural, comparativ cu doar 11,5% în orașe. Indicele sărăciei multidimensionale este de circa cinci ori mai mare la sate decât în mediul urban.

Printre cele mai răspândite probleme identificate se numără lipsa canalizării, încălzirea cu lemn sau cărbune și lipsa asigurării medicale, scrie BANI.MD. Astfel, 32,7% dintre copii sunt săraci multidimensional și locuiesc în gospodării care nu sunt conectate la sistemul public de canalizare, 31,5% trăiesc în gospodării care folosesc combustibili poluanți pentru încălzire, iar în cazul a 31% cel puțin un membru al gospodăriei nu are asigurare medicală.

Numărul copiilor din familie influențează riscul de sărăcie. În gospodăriile cu un singur copil, rata sărăciei absolute este de 24,6%, în timp ce în familiile cu trei sau mai mulți copii – 41,4%. Și sărăcia multidimensională aproape se dublează: 27,5% pentru copiii din familiile cu un copil și 47,8% pentru cei din familiile cu cel puțin trei copii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Raportul scoate în evidență și decalajul veniturilor. În 2025, venitul disponibil mediu al gospodăriilor cu copii a fost de aproximativ 4871 de lei lunar pentru o persoană, comparativ cu 6716 lei în gospodăriile fără copii. În mediul rural, veniturile gospodăriilor cu copii sunt cu 45,4% mai mici decât cele ale familiilor din orașe. În familiile cu un singur copil venitul mediu lunar pe persoană este de circa 5751 lei, în timp ce în gospodăriile cu trei și mai mulți copii scade la aproximativ 3423 lei.

Statutul ocupațional al părinților contează la fel de mult. Cea mai redusă rată a sărăciei, de 19,5%, este înregistrată în cazul copiilor cu ambii părinți salariați. Dacă doar un părinte este salariat, rata urcă la 31,2%, iar în familiile în care cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu ajunge la 40,8%.

Un rezultat interesant este și migrația. Aproximativ 10,6% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar rata sărăciei în cazul acestora este de 27,8%, cu 4,1 puncte procentuale mai mică decât în familiile în care ambii părinți sunt prezenți în gospodărie.

Prestațiile sociale reduc sărăcia infantilă. BNS estimează că, în lipsa indemnizațiilor pentru copii, rata sărăciei ar crește de la 31,4% la 36,3%. Indemnizațiile pentru copii împreună cu ajutorul social reduc rata sărăciei cu 5,8 puncte procentuale.

În total, 35,8% dintre copiii din Republica Moldova sunt considerați săraci multidimensional, iar 18,9% se confruntă simultan atât cu sărăcie monetară, cât și cu sărăcie multidimensională. Practic, mai puțin de 52% dintre copii nu se regăsesc în niciuna dintre cele două forme de sărăcie.

#BNS #copii #date #Moldova #saracie