Țara mea se confruntă cu multiple provocări în prezent. Trebuie să depășim pandemia care s-a întins prea mult. Trebuie să curățăm instituțiile publice și să avansăm în reforma sectorului justiției. În același timp, trebuie să oferim oportunități economice și standarde de viață mai bune cetățenilor noștri de acasă, navigând în același timp printr-o criză economică majoră. În aceste circumstanțe complicate, autoritățile centrale și locale trebuie să conlucreze. Cu un asemenea mesaj a venit șefa statului, Maia Sandu, la deschiderea celei de-a 10-a reuniuni anuale a Conferinței Autorităților Regionale și Locale a Parteneriatului Estic (CORLEAP), la care participă și președinta țării noastre, desfășurat în perioada 14-15 decembrie, la Bruxelles.

Susținerea țării noastre de către CORLEAP, Maia Sandu, afirmă că „va aduce valoare întregii rețele a autorităților regionale și locale din regiunea noastră și va contribui la consolidarea în continuare a comunităților și autorităților administrației locale din Moldova”.

„Țările Parteneriatului Estic se confruntă cu provocări comune în domeniul guvernării locale, avem obiective și aspirații similare. Împărtășim obiectivul de a construi comunități prospere, care oferă locuitorilor oportunități de muncă, acces la apă și canalizare, servicii de sănătate și educație de calitate. În Republica Moldova, acest obiectiv contrastează cu realitatea tristă, în care mulți aleg să-și părăsească satele în căutarea unei vieți mai bune în străinătate. Depopularea a lovit puternic comunitățile noastre rurale. Vrem ca oamenii să rămână acasă; vrem ca cei plecați să revină. Pentru a realiza acest lucru, trebuie să investim în regiunile rurale și să creăm noi oportunități de creștere în fiecare localitate. Trebuie să construim Europa acasă. Cum putem face asta? În primul rând, fiecare localitate, mare sau mică, are nevoie de acces echitabil și consistent la finanțări publice pentru dezvoltarea infrastructurii, construcții capitale și alte lucrări. Nu putem reînvia comunitățile noastre rurale fără investiții ample. Multă vreme, în Republica Moldova, politicienii de la guvernare au folosit fondurile pentru dezvoltare locală pentru a-și satisface nevoile personale sau a atinge obiective de partid. În mâinile politicienilor preocupați de scheme, granturile și transferurile au devenit un instrument eficient pentru recompensarea sau pedepsirea autorităților locale – iar asta se referea adesea și la fondurile oferite de donatori. Acest lucru a suprimat dezvoltarea comunităților și a afectat autonomia autorităților locale”, a spus Maia Sandu, în discursul ei de la Bruxelles.

Maia Sandu susține că, alături de noul Guvern vor schimba practica de finanțare a autorităților publice locale și nu se va mai aplica criteriul politic, o practică „vicioasă” folosită de-a lungul anilor de către guvernările precedente.

„Alături de noul guvern al Republicii Moldova ne-am propus să schimbăm această practică vicioasă și să facem mai corect procesul de finanțare și dezvoltare locală. Lucrăm la un program numit „Satul European”, în care dorim să aducem diverse surse de finanțare pentru dezvoltarea locală și să simplificăm mecanismul de finanțare pentru a îmbunătăți accesul autorităților rurale la fonduri pentru dezvoltare și a asigura un proces mai echitabil de obținere a acestor bani. De asemenea, examinăm posibilitatea extinderii acestui fond pentru a sprijini afaceri de nivel local. Planul nostru este să oferim localităților din Republica Moldova cel puțin 100 de milioane de euro în fiecare an pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare locală din toată țara. Un alt element esențial al succesului dezvoltării locale este descentralizarea fiscală. Multe localități din Moldova au bugete foarte mici, care nu le permit să aloce resurse pentru lucrări de infrastructură majore. Adesea aceste localități se bazează pe asistență externă pentru finanțarea proiectelor majore – alimentare cu apă, canalizare, reparații drumuri, lucrări de eficiență energetică, construcții capitale. Suntem foarte recunoscători pentru sprijinul pe care îl primim de la partenerii noștri externi, dar noi avem nevoie de un model mai durabil pe termen lung pentru țară”, a afirmat Sandu.

Întregul discurs al Maiei Sandu de la deschiderea celei de-a 10-a reuniuni anuale a Conferinței Autorităților Regionale și Locale a Parteneriatului Estic, de la Bruxelles îl puteți găsi aici.

Amintim că, Maia Sandu, alături de o delegație moldovenească participă în perioada 14-15 decembrie curent, la Summitul Parteneriatului Estic.

#Bruxelles #Maia Sandu #Parteneriatul Estic #Summit

Premierul Vasile Tofan anunță că bugetul destinat compensațiilor pentru energie în sezonul rece 2026-2027 ar putea fi mai mare decât cel de anul trecut, în contextul creșterii prețurilor la gaz și căldură. Șeful Guvernului spune că, deși autoritățile intenționau inițial să reducă bugetul pentru compensații, situația economică și nivelul prețurilor îi determină să caute resurse suplimentare.

„Îmi dau seama că oamenii sunt la limită și dacă nu o să-i ajutăm iarna asta, atunci au tot dreptul să fie foarte furioși pe guvernare. De asta, de unde putem, de unde nu putem, inclusiv de la parteneri, o să adunăm bani și o să ajutăm oamenii, inclusiv iarna asta. Și cred că o să-i ajutăm mai mult, chiar decât iarna trecută, ca sumă totală a bugetului”, a declarat Tofan.

Premierul a precizat că autoritățile nu pot controla direct prețurile de pe bursele internaționale, dar încearcă să reducă impactul acestora prin contracte pe termen lung și prin redirecționarea economiilor către populație.

„Unu: securizăm cu prețuri mai mici din contracte de termen lung, cel puțin pentru perioadele viitoare. Doi: din puținul pe care îl avem, să mai strângem lucrurile și banii pe care îi economisim să-i dăm prin compensație”, a explicat premierul.

Totodată, Tofan a recunoscut că Guvernul a intrat în această toamnă cu intenția de a reduce bugetul pentru compensații, motivând că statul trebuie să limiteze deficitul bugetar.

„Știți că am intrat în această toamnă cu intenția de a mai reduce inclusiv bugetul de compensație, pentru că statul nu are bani și trebuie să reducem deficitul bugetar. Dar, evident, că fiind situația atât de gravă, eu îmi dau seama că oamenii sunt la limită”, a declarat el.

Premierul nu a precizat, deocamdată, care va fi suma exactă alocată compensațiilor pentru sezonul rece 2026–2027 și cu cât va depăși aceasta bugetul de anul trecut.

Consumatorii casnici vor achita, începând de astăzi, 1 octombrie, 26,14 lei pentru un metru cub de gaze, cu TVA inclus, cu 29% mai mult decât până acum.

Noul tarif pentru gazele naturale este cu 5,84 lei mai mare decât cel de 20,30 lei pentru un metru cub, aplicat din 1 septembrie. Pentru consumatorii noncasnici, tariful fără TVA este de 19,62 lei pentru un metru cub livrat prin rețelele de înaltă presiune și de 20,69 lei prin cele de medie presiune.