Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

22 noiembrie 2026

Maia Sandu: ”Moldova a devenit un laborator pentru ingerințele Rusiei. Cel mai mare risc va fi războiul cognitiv”

08 Oct. 2026, 10:33
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
08 Oct. 2026, 10:33 // Politica //  Realitatea.md

Președinta Maia Sandu susține că Republica Moldova a devenit un „laborator” pentru metodele de ingerință electorală ale Rusiei, iar următoarea mare provocare pentru democrație va fi războiul cognitiv. Declarațiile au fost făcute joi, 8 octombrie, la Moldova Security Forum, care se desfășoară la Chișinău în perioada 8–9 octombrie.

„Republica Moldova a devenit un laborator și pentru încercările electorale ale Rusiei”, a declarat Maia Sandu, menționând că, în ultimele două cicluri electorale, autoritățile au identificat mai multe instrumente de ingerință.

Șefa statului a enumerat deschiderea a mii de conturi de către o bancă rusească sancționată pentru coruperea alegătorilor, interceptarea unor sume de milioane de euro la aeroport, transformarea banilor ilegali în criptomonede, utilizarea unor site-uri în trei limbi pentru manipulare informațională, dar și implicarea unor preoți ca vectori ai propagandei.

 

Sandu a menționat și instruirea unor tineri peste hotare pentru acțiuni violente și turbulențe, alarme false cu bombă în aeroporturi în zilele alegerilor și atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale.

Potrivit președintei, au fost înregistrate peste un miliard de solicitări malițioase asupra infrastructurii electorale, cu scopul de a face sistemul nefuncțional chiar în ziua alegerilor. Maia Sandu a afirmat că Rusia ar fi cheltuit aproximativ 2% din PIB-ul Republicii Moldova pentru astfel de acțiuni.

Totodată, șefa statului spune că, dincolo de atacurile cibernetice și tentativa de cumpărare a voturilor, cel mai mare risc pentru următoarele alegeri este războiul cognitiv.

„Atacurile cibernetice sunt problematice, banii murdari, încercările de a cumpăra alegători – da, sunt periculoase, dar cel mai mare risc pentru Moldova și pentru alte democrații va fi războiul cognitiv, pentru că devine mai subtil, nu va fi atât de evident”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit ei, acest tip de război urmărește să erodeze treptat încrederea oamenilor în instituții și în procesele democratice.

„Instituțiile se bucură de tot mai puțină încredere, procesele democratice, și asta subminează, în general, încrederea în societate. Mi-e frică că nu avem suficient pentru a acționa eficient în acest sens”, a spus președinta.

Maia Sandu a mai afirmat că autoritățile au încercat să poarte discuții cu proprietarii rețelelor de socializare pentru a limita fenomenul, însă s-ar fi lovit de argumentul libertății de exprimare.

„Am încercat să avem dialog cu cei care sunt proprietari de rețele de socializare, dar au zis că e o problemă de libertate de exprimare, de aceea e mai complicat”, a conchis șefa statului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

22 Nov. 2026, 18:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
22 Nov. 2026, 18:30 // Slider //  Ana Panaguța

Debitul Dunării la intrarea în România va creşte pe parcursul săptămânii viitoare până la 4.500 mc/s, apropiindu-se de media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s, scriu știrileprotv.ro.

„Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere în prima zi a intervalului la valoarea de 4.000 mc/s, staţionar în următoarele trei zile, apoi în creştere până la valoarea de 4.500 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii noiembrie (4.700 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în creştere”, se menţionează în prognoza INHGA pentru perioada 21 -28 noiembrie 2026.

În prognoza trimestrială, hidrologii au estimat pentru luna noiembrie un debit maxim de 2.000 mc/s şi unul minim de 1.400 mc/s.

Debitele Dunării au coborât în vara acestui an la valori minime istorice, situaţie care a impus oprirea celor două unităţi ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, responsabile pentru aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. După mai bine de trei luni de întrerupere a funcţionării, ambele reactoare au fost reconectate la Sistemul Energetic Naţional şi au revenit la puterea nominală, Unitatea 2 în data de 12 noiembrie, iar Unitatea 1 pe 14 noiembrie.

În ceea ce priveşte râurile interioare, în prima parte a intervalului, debitele medii zilnice vor fi în general în creştere datorită precipitaţiilor prognozate şi propagării, exceptând râurile din bazinele Bârlad, Prut şi pe cele din Dobrogea unde vor fi relativ staţionare. În partea a doua a intervalului, debitele medii zilnice, vor fi în general, în scădere, exceptând cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor mari din jumătatea de vest a ţării, unde vor fi în creştere datorită propagării.

Potrivit INHGA, în luna noiembrie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Someşul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, bazinul superior şi mijlociu al Oltului, bazinele superioare ale Buzăului şi Prutului şi pe cursul Siretului şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat şi Bârlad.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a precizat joi că România va avea, până la sfârșitul anului, o capacitate de stocare a energiei electrice de 2.000 MW.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!