Președinta țării, Maia Sandu, își sărbătorește astăzi, 24 mai ziua de naștere. Șefa statului împlinește onorata vârstă de 50 de ani.

Maia Sandu s-a născut în anul 1972, în satul Risipeni, raionul Fălești. Între anii 1989 și 1994 a studiat la Academia de Studii Economice a Moldovei (ASEM), Facultatea de Management. Din 1995 până în 1998 a studiat relații internaționale la Academia de Administrare Publică de pe lângă președintele Republicii Moldova. În perioada 2009−2010 a studiat la John F. Kennedy School of Government⁠(en) (SUA), obținând titlul de Master în administrație publică. Între 2010 și 2012, Maia Sandu a activat în calitate de consilieră a Directorului Executiv la Banca Mondială, în Washington, SUA.

Maia Sandu a fost ministră a Educației în perioada 24 iulie 2012 și 30 iulie 2015, în trei Guverne consecutive: Filat II, Leancă și Gaburici, fiind susținută în funcție de PLDM.

Spre sfârșitul anului 2015 s-a distanțat de PLDM, declarând că își dorește o „clasă politică care să iubească poporul mai mult decât propriul buzunar”. Astfel, la 23 decembrie 2015 și-a lansat propria platformă care urma să devină partid, intitulată „În pas cu Maia Sandu”.

Ulterior, la începutul lunii ianuarie 2016 s-a aflat că, denumirea viitorului partid urmează să fie „Partidul Acțiune și Solidaritate”. Oficial, PAS a fost creat la data de 15 mai 2016.

În 2016, Maia Sandu a fost contracandidata lui Igor Dodon la alegerile prezidențiale. În turul întâi de scrutin, care s-a desfășurat pe 30 octombrie, Maia Sandu a reușit să acumuleze 549.152 de voturi, ceea ce reprezenta 38,71%, fiind surclasată doar Igor Dodon, care a reușit să acumuleze 47,98% din sufragii.

În acest context, s-a desfășurat al doilea tur de scrutin pe 13 noiembrie 2016, între Maia Sandu și Igor Dodon. În turul II, Maia Sandu de asemenea s-a plasat pe locul doi, de această dată obținând 766.593 de voturi (47,89%), în timp ce Igor Dodon a dobândit 834.081 de voturi (52,11%), ceea ce l-a desemnat președinte al țării pentru o perioadă de patru ani.

La data de 8 iunie 2019, după alegerile parlamentare care au adus-o pe Maia Sandu în funcția de deputată, aceasta a fost desemnată și aleasă în funcția de prim-ministră a Republicii Moldova, cu susținerea voturilor din partea deputaților PSRM și ai Platformei DA. Ulterior, pe 12 noiembrie 2019, Guvernul condus de Maia Sandu a fost demis prin moțiune de cenzură, înaintată de PSRM, votată în cadrul ședinței Parlamentului de 63 de deputați din fracțiunile PSRM și PDM.

La alegerile prezidențiale din 2020, Maia Sandu și-a înaintat din nou candidatura, decizia fiind luată și susținută de către PAS. După primul tur al alegerilor, Sandu a obținut cel mai mare punctaj, 36,16%, devansându-l pe președintele în exercițiu Igor Dodon cu 3,5 puncte procentuale. În turul doi de scrutin, desfășurat la data de 15 noiembrie, Maia Sandu a acumulat 57,72% (943.006 voturi), fapt ce a făcut-o să devină președintă a țării până în 2024. Curtea Constituțională a validat mandatul ei pe 10 decembrie.

#Maia Sandu #omagiata #zi de nastere

Guvernul își propune să reducă cheltuielile pentru reparații, mobilier, tehnică de calcul, transport și evenimente, dar și să limiteze angajările în sectorul public. De asemenea, vor fi revizuite premiile și bonusurile acordate angajaților din instituțiile finanțate de la bugetul de stat. Declarațiile au fost făcute de ministra Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Potrivit ministrei, autoritățile analizează fiecare categorie de cheltuieli pentru a identifica economii, fără a afecta instituțiile care dispun deja de finanțare limitată sau obligațiile stabilite prin lege.

„Ne punem semnul de întrebare dacă putem renunța la unele cheltuieli sau nu”, a explicat Victoria Belous.

Printre măsurile avute în vedere se numără reducerea cheltuielilor pentru încălzire și combustibil, limitarea achizițiilor de mobilier și tehnică de calcul, precum și cumpărarea mijloacelor de transport doar în cazuri strict necesare. De asemenea, anul viitor este planificat un buget mai mic pentru concerte.

Ministra a precizat că vor fi reevaluate și cheltuielile pentru evenimente și proiecte care nu au fost asumate sau aprobate oficial, precum și necesitatea dezvoltării unor sisteme informaționale.

Optimizările vizează instituțiile finanțate din bugetul de stat, inclusiv ministerele, Parlamentul și Președinția. Primăriile își gestionează independent bugetele, a menționat oficiala.

Angajările, limitate, iar structurile instituțiilor vor fi revizuite

O altă măsură ține de reducerea cheltuielilor de personal. Potrivit Victoriei Belous, mai multe ministere au primit sarcina de a elabora planuri de reducere a numărului de angajați.

Ministra a subliniat că măsura nu presupune concedierea directă a salariaților, ci o gestionare mai strictă a posturilor vacante și a necesității de a menține sau ocupa anumite funcții.

De exemplu, instituțiile ar putea să nu prelungească activitatea angajaților după atingerea vârstei de pensionare sau să reevalueze necesitatea unor noi angajări. Totodată, în cazul reorganizărilor, structurile instituțiilor vor fi analizate pentru a stabili dacă fiecare funcție este justificată.

„Fiecare persoană angajată trebuie să fie motivată dacă trebuie sau nu să fie angajată în sectorul public”, a declarat ministra.

Premiile și bonusurile, de asemenea, revizuite

Victoria Belous a mai spus că, încă din primele zile de activitate ale actualului Guvern, a fost dată indicația de a reduce sau elimina premiile și alte bonusuri acordate angajaților din sectorul public.

Potrivit ministrei, această măsură este în curs de aplicare, iar autoritățile examinează inclusiv acordarea premiilor anuale și a celor unice.

În ceea ce privește economiile obținute până acum în urma optimizărilor, ministra nu a prezentat o cifră exactă în declarația citată, menționând însă că au fost limitate angajările și extinderea schemelor de personal.