Președinta țării, Maia Sandu, își sărbătorește astăzi, 24 mai ziua de naștere. Șefa statului împlinește onorata vârstă de 50 de ani.

Maia Sandu s-a născut în anul 1972, în satul Risipeni, raionul Fălești. Între anii 1989 și 1994 a studiat la Academia de Studii Economice a Moldovei (ASEM), Facultatea de Management. Din 1995 până în 1998 a studiat relații internaționale la Academia de Administrare Publică de pe lângă președintele Republicii Moldova. În perioada 2009−2010 a studiat la John F. Kennedy School of Government⁠(en) (SUA), obținând titlul de Master în administrație publică. Între 2010 și 2012, Maia Sandu a activat în calitate de consilieră a Directorului Executiv la Banca Mondială, în Washington, SUA.

Maia Sandu a fost ministră a Educației în perioada 24 iulie 2012 și 30 iulie 2015, în trei Guverne consecutive: Filat II, Leancă și Gaburici, fiind susținută în funcție de PLDM.

Spre sfârșitul anului 2015 s-a distanțat de PLDM, declarând că își dorește o „clasă politică care să iubească poporul mai mult decât propriul buzunar”. Astfel, la 23 decembrie 2015 și-a lansat propria platformă care urma să devină partid, intitulată „În pas cu Maia Sandu”.

Ulterior, la începutul lunii ianuarie 2016 s-a aflat că, denumirea viitorului partid urmează să fie „Partidul Acțiune și Solidaritate”. Oficial, PAS a fost creat la data de 15 mai 2016.

În 2016, Maia Sandu a fost contracandidata lui Igor Dodon la alegerile prezidențiale. În turul întâi de scrutin, care s-a desfășurat pe 30 octombrie, Maia Sandu a reușit să acumuleze 549.152 de voturi, ceea ce reprezenta 38,71%, fiind surclasată doar Igor Dodon, care a reușit să acumuleze 47,98% din sufragii.

În acest context, s-a desfășurat al doilea tur de scrutin pe 13 noiembrie 2016, între Maia Sandu și Igor Dodon. În turul II, Maia Sandu de asemenea s-a plasat pe locul doi, de această dată obținând 766.593 de voturi (47,89%), în timp ce Igor Dodon a dobândit 834.081 de voturi (52,11%), ceea ce l-a desemnat președinte al țării pentru o perioadă de patru ani.

La data de 8 iunie 2019, după alegerile parlamentare care au adus-o pe Maia Sandu în funcția de deputată, aceasta a fost desemnată și aleasă în funcția de prim-ministră a Republicii Moldova, cu susținerea voturilor din partea deputaților PSRM și ai Platformei DA. Ulterior, pe 12 noiembrie 2019, Guvernul condus de Maia Sandu a fost demis prin moțiune de cenzură, înaintată de PSRM, votată în cadrul ședinței Parlamentului de 63 de deputați din fracțiunile PSRM și PDM.

La alegerile prezidențiale din 2020, Maia Sandu și-a înaintat din nou candidatura, decizia fiind luată și susținută de către PAS. După primul tur al alegerilor, Sandu a obținut cel mai mare punctaj, 36,16%, devansându-l pe președintele în exercițiu Igor Dodon cu 3,5 puncte procentuale. În turul doi de scrutin, desfășurat la data de 15 noiembrie, Maia Sandu a acumulat 57,72% (943.006 voturi), fapt ce a făcut-o să devină președintă a țării până în 2024. Curtea Constituțională a validat mandatul ei pe 10 decembrie.

#Maia Sandu #omagiata #zi de nastere

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.