Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, participă la Conferința diplomatică dedicată adoptării Convenției privind instituirea Comisiei Internaționale de Reclamații pentru Ucraina, care are loc la Haga, Regatul Țărilor de Jos. Convenția este elaborată sub egida Consiliului Europei.

Republica Moldova deține Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei în perioada noiembrie 2025-mai 2026.

Potrivit Președinției, Maia Sandu va deschide conferința, alături de prim-ministrul neerlandez Dick Schoof, președintele ucrainean Volodymyr Zelenski și Secretarul General al Consiliului Europei Alain Berset.

Pe agenda vizitei se regăsesc, de asemenea, întrevederi cu președintele Zelenski, Prim-ministrul Schoof, președinții ambelor camere ale parlamentului neerlandez, precum și o discuție cu experții în relații internaționale, găzduită în Clingendael Institute.

Comisia Internațională de Reclamații pentru Ucraina este un mecanism internațional instituit sub egida Consiliului Europei, având ca scop examinarea și soluționarea cererilor de despăgubire pentru prejudiciile cauzate de agresiunea rusă împotriva Ucrainei.

Comisia reprezintă etapa următoare instituirii Registrului de Daune pentru Ucraina, convenit de șefii de stat și de guvern la Summitul Consiliului Europei de la Reykjavík (până în prezent, 44 de state și Uniunea Europeană au aderat la Registru, care a primit deja peste 80.000 de cereri).

Noua Comisie va avea mandatul de a examina, evalua și soluționa cererile depuse în Registru și de a stabili, de la caz la caz, cuantumul despăgubirilor datorate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Comisia de Reclamații #Haga #Maia Sandu #Ucraina

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.