Guvernul examinează posibilitatea majorării salariilor în sectorul public. O spune președintele Maia Sandu, potrivit căreia Executivul analizează toate datele bugetului pentru a veni cu eventuale majorări de lefuri, care ar asigura acoperirea ratei inflației. Șeful statului spune că autoritățile centrale mizează atât pe fonduri interne, cât și pe sprijinul bugetar promis de partenerii de dezvoltare, fiind vorba în special, de prima tranșă din asistența macrofinanciară anunțată de Uniunea Europeană.

Președintele Maia Sandu explică creșterea galopantă a prețurilor prin majorarea prețurilor la nivel global și prin dependența Republicii Moldova de importuri. Șeful statului spune că majorarea prețurilor la produsele alimentare este cauzată de incapacitatea țării de a procesa materia primă, industria de prelucrare fiind foarte modest dezvoltată, informează ipn.md.

În contextul celei mai înalte rate a inflației din regiune, președintele spune că Guvernul examinează posibilitatea majorării lefurilor.

„Vom vedea ce majorări își poate permite bugetul. Vom vedea Guvernul cu ce propuneri va veni în curând. Se discută despre majorarea salariilor, așteptăm analizele pe buget ca să vedem ce se poate face. La capitolul pensii am avut indexarea și creșteri care au compensat creșterea prețurilor. Dacă stăm să ne uităm la creșterea pensiei minime și a creșterii pensiei medii, creșterile au fost mai mari decât rata inflației. În cazul celorlalte categorii, sectorul public, vom vedea ce poate oferi Guvernul. În sectorul privat deja depinde de capacitatea agenților economici să compenseze aceste creșteri a ratei inflației”, a spus președintele Maia Sandu în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Maia Sandu mai spune că Republica Moldova mizează pe ajutorul partenerilor de dezvoltare în depășirea crizei economice cu care se confruntă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În calitate de sprijin bugetar este așteptată prima tranșă din cele 150 de milioane de euro promise de UE și grantul promis de autoritățile de la Berlin.

„Avem promisiunea Uniunii Europene de a debursa prima tranșă din cele 150 de milioane de euro, asistență macro-financiară. Există o promisiune de sprijin bugetar sub formă de donație din partea Germaniei, destinată susținerii fondului de vulnerabilitate energetică prin care se vor oferi compensații pentru cetățenii cu venituri mici. Există un sprijin suplimentar din partea Uniunii Europene, trebuie să vedem când exact vine. Alte forme de sprijin promise de donatori nu ajung în buget, ci sunt bani pentru implementarea unui proiect, de exemplu, pe eficiență energetică. Sprijin bugetar este mai puțin și acesta va veni pe tranșe”, a mai spus președintele Republicii Moldova.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, prețurile medii de consum în luna iunie 2022, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, au crescut cu 31,8%, inclusiv la produse alimentare cu 34,3%, mărfuri nealimentare cu 23,4% și servicii prestate populației cu 40,7%.

#buget #grant #Maia Sandu #UE

Sute de mii de persoane erau aşteptate duminică pe străzile din Praga pentru a protesta faţă de proiectul guvernului naţionalist al lui Andrej Babis de a reforma finanţarea instituţiilor de presă publice, o iniţiativă denunţată de oponenţii săi ca fiind o ameninţare la adresa libertăţii presei, relatează news.ro.

Executivul doreşte să înlocuiască actualul sistem de taxe audiovizuale, care finanţează televiziunea şi radioul public ceh, cu o finanţare asigurată direct din bugetul de stat.

Potrivit criticilor, această reformă riscă să sporească dependenţa presei publice faţă de puterea politică.

Coaliţia de la putere, formată din partidul ANO al lui Andrej Babis, partidul de extremă dreaptă SPD şi formaţiunea eurosceptică „Vocea şoferilor”, afirmă la rândul său că proiectul nu va avea niciun impact asupra independenţei redacţionale sau asupra conţinutului programelor, considerând totodată că radiodifuzorii publici trebuie să-şi reducă costurile.

Au avut loc deja mai multe manifestaţii de la prezentarea proiectului, în aprilie.

Pe 25 octombrie, mii de persoane au manifestat în centrul capitalei Praga împotriva adoptării textului în primă lectură de către Parlament, în cadrul unui vot nocturn.

Echipele televiziunii şi radioului public au organizat apoi o zi de grevă pe 3 noiembrie. În aceeaşi zi, mii de persoane, printre care numeroşi studenţi, s-au adunat în mai multe oraşe ale ţării.

MODELUL FICO ŞI ORBAN

„Babis şi guvernul său cred în mod evident că îşi pot permite orice, că pot ignora experţii, pot reduce la tăcere criticile şi pot trata instituţiile democratice ca pe proprietatea lor”, a denunţat mişcarea „Milioane de momente pentru democraţie”, care organizează manifestaţia de duminică.

„Ne aşteptăm să fie între 400.000 şi 600.000 de persoane, interesul fiind de aproximativ două ori mai mare”, a declarat pentru AFP liderul mişcării, Mikulas Minar.

„Este posibil ca aceasta să fie cea mai mare adunare publică din istoria Republicii Cehe”, a adăugat el.

Potrivit grupului, cele trei manifestaţii anterioare împotriva lui Andrej Babis au adunat fiecare aproximativ 250.000 de persoane, dintre care două au avut loc în timpul primului său mandat de prim-ministru, între 2017 şi 2021, iar o altă manifestaţie a avut loc în luna martie a acestui an.

Reforma mass-mediei publice, care ar reduce cu aproximativ 15 % bugetele televiziunii şi radioului publice, a stârnit, de asemenea, critici la nivel internaţional.

Uniunea Europeană de Radiodifuziune (UER), Federaţia Europeană a Jurnaliştilor (FEJ), Reporteri fără Frontiere (RSF) şi Institutul Internaţional al Presei (IPI) şi-au exprimat cu toţii îngrijorarea. Aceste organizaţii îl acuză pe Andrej Babis că se inspiră din reformele întreprinse de unii dintre aliaţii săi politici din regiune, în special de prim-ministrul slovac Robert Fico şi fostul lider maghiar Viktor Orban, acuzaţi că au slăbit independenţa presei publice.

„Nimeni nu vrea să controleze mass-media publică, cu atât mai puţin să o naţionalizeze”, a replicat săptămâna trecută liderul ceh.

Încrederea în mass-media este scăzută în Republica Cehă, oscilând între 30% şi 33%, potrivit Raportului Institutului Reuters privind ştirile digitale din 2026.

„Mass-media din serviciul public rămân cele mai de încredere, în ciuda încercărilor tot mai numeroase din partea diverselor forţe politice de a le submina credibilitatea”, subliniază raportul.