Guvernul examinează posibilitatea majorării salariilor în sectorul public. O spune președintele Maia Sandu, potrivit căreia Executivul analizează toate datele bugetului pentru a veni cu eventuale majorări de lefuri, care ar asigura acoperirea ratei inflației. Șeful statului spune că autoritățile centrale mizează atât pe fonduri interne, cât și pe sprijinul bugetar promis de partenerii de dezvoltare, fiind vorba în special, de prima tranșă din asistența macrofinanciară anunțată de Uniunea Europeană.

Președintele Maia Sandu explică creșterea galopantă a prețurilor prin majorarea prețurilor la nivel global și prin dependența Republicii Moldova de importuri. Șeful statului spune că majorarea prețurilor la produsele alimentare este cauzată de incapacitatea țării de a procesa materia primă, industria de prelucrare fiind foarte modest dezvoltată, informează ipn.md.

În contextul celei mai înalte rate a inflației din regiune, președintele spune că Guvernul examinează posibilitatea majorării lefurilor.

„Vom vedea ce majorări își poate permite bugetul. Vom vedea Guvernul cu ce propuneri va veni în curând. Se discută despre majorarea salariilor, așteptăm analizele pe buget ca să vedem ce se poate face. La capitolul pensii am avut indexarea și creșteri care au compensat creșterea prețurilor. Dacă stăm să ne uităm la creșterea pensiei minime și a creșterii pensiei medii, creșterile au fost mai mari decât rata inflației. În cazul celorlalte categorii, sectorul public, vom vedea ce poate oferi Guvernul. În sectorul privat deja depinde de capacitatea agenților economici să compenseze aceste creșteri a ratei inflației”, a spus președintele Maia Sandu în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Maia Sandu mai spune că Republica Moldova mizează pe ajutorul partenerilor de dezvoltare în depășirea crizei economice cu care se confruntă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În calitate de sprijin bugetar este așteptată prima tranșă din cele 150 de milioane de euro promise de UE și grantul promis de autoritățile de la Berlin.

„Avem promisiunea Uniunii Europene de a debursa prima tranșă din cele 150 de milioane de euro, asistență macro-financiară. Există o promisiune de sprijin bugetar sub formă de donație din partea Germaniei, destinată susținerii fondului de vulnerabilitate energetică prin care se vor oferi compensații pentru cetățenii cu venituri mici. Există un sprijin suplimentar din partea Uniunii Europene, trebuie să vedem când exact vine. Alte forme de sprijin promise de donatori nu ajung în buget, ci sunt bani pentru implementarea unui proiect, de exemplu, pe eficiență energetică. Sprijin bugetar este mai puțin și acesta va veni pe tranșe”, a mai spus președintele Republicii Moldova.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, prețurile medii de consum în luna iunie 2022, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, au crescut cu 31,8%, inclusiv la produse alimentare cu 34,3%, mărfuri nealimentare cu 23,4% și servicii prestate populației cu 40,7%.

#buget #grant #Maia Sandu #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.